Ieri, conducerea Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Bihor s-a aflat la ceas de bilanţ. După prezentarea noii conduceri a instituţiei în faţa mass-media, au urmat discuţii pe tema semnificaţiei zilei de 24 iulie, Ziua Poliţiei de Frontieră. Alături de comisarul-şef Lucian Prichici, şeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Bihor, s-a aflat directorul Direcţiei Management şi Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Bucureşti, comisar-şef dr. Anton Gagiu. DE VEGHE LA HOTAR... Şeful IJPF Bihor a ţinut să menţioneze în alocuţiunea rostită că, o dată cu evoluţia instituţională a Poliţiei de Frontieră Române şi transformarea acesteia într-o instituţie modernă şi credibilă, precum şi prin definirea clară a identităţii sale în raport cu celelalte structuri ale statului, misiunile acesteia au cunoscut un dinamism accentuat, în tendinţa alinierii lor la standardele şi practicile unei viitoare Poliţii de Frontieră Europene. Obiectivul fundamental îl constituie securizarea frontierei de stat a României prin realizarea unui sistem de supraveghere şi control al trecerii frontierei de stat similar cu cel al instituţiilor cu atribuţii la frontieră din ţările Uniunii Europene. În acest mod, prin efortul susţinut al personalului Poliţiei de Frontieră Române, se asigură şi una din condiţiile de aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană. MUNCĂ ASIDUUĂ, REALIZĂRI PE MĂSURĂ Datorită poziţiei sale geografice, executând misiuni la frontiera de vest a ţării, I.J.P.F. Bihor s-a situat mereu în prim planul spectrului infracţional transfrontalier, angajându-se cu întreg personalul şi tehnica avută la dispoziţie în efortul general de îndeplinire a sarcinilor care sunt puse în faţă, respectiv de securizare a frontierei şi stoparea migraţiei ilegale, aplicând ferm legislaţia în vigoare, concentrând efortul pentru a preveni ieşirea din ţară a cetăţenilor români care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare sau care, prin activitatea desfăşurată, au adus atingere imaginii României în străinătate. A crescut, astfel, responsabilitatea lucrătorilor din P.P.F.-uri, cât şi a factorilor de decizie: s-a luat hotărîrea de a întrerupe călătoria celor care nu îndeplinesc aceste condiţii, avându-se în vedere şi activitatea firmelor de transport sau a celor de turism, făcându-se propuneri organelor competente de ridicare a licenţelor de transport şi de execuţie celor care încalcă legea. De la începutul anului, poliţiştii de frontieră au descoperit la graniţele ţării şi ale judeţului 171 de infracţiuni, 73 de paşapoarte şi vize false, 23.003 kg droguri, un caz de trecere a graniţei cu arme şi muniţii, bunuri NPI în valoare de 11.391.284.294 miliarde lei, au aplicat 3.259 amenzi contravenţionale în valoare totală de 1.897.635.000 lei, au reţinut 37 de urmăriţi generali şi au descoperit peste 3.100 de kg de metale preţioase. MIRAJUL STRĂINĂTĂŢII LE DĂ DE FURCĂ POLIŢIŞTILOR DE FRONTIERĂ De la începutul anului, conducerea Inspectoratului a avut în vedere ambele aspecte ale migraţiei ilegale, atât prin P.R.F.-uri, cât şi pe frontiera verde, modalităţile de încercare de ieşire din ţară fiind mult mai nuanţate şi mult mai complexe în anul 2003. Acest lucru a fost determinat de următorii factori: ridicarea vizelor pentru cetăţenii români la 01.01.2002 şi crearea premiselor circulaţiei libere în spaţiul Schengen; punerea în circulaţie de noi paşapoarte româneşti care sunt valabile, concomitent cu vechiul model de paşaport, mai uşor de falsificat; încercările unor cetăţeni din R. Moldova de a folosi paşapoarte româneşti pentru a ajunge în spaţiul Schengen; existenţa unor puternice reţele de falsificatori de paşapoarte care procură documente de călătorie româneşti valabile şi, după falsificarea lor, le vând, contra unor sume mari în valută, cetăţenilor moldoveni sau ucrainieni şi cetăţenilor români returnaţi ori care au aplicate interdicţii de a intra în spaţiul Schengen; dezvoltarea unor noi tipuri de infracţiuni, cum ar fi cerşetoria, prostituţia, traficul de persoane, comise de cetăţenii români în ţările din vest şi care aduc mari beneficii financiare organizatorilor; faptul că există posibilitatea liberei circulaţii în spaţiul Schengen a cetăţenilor români a determinat apariţia mai multor firme de transport persoane şi de turism care au recurs la diferite metode ilegale, cum ar fi împrumutul cu camătă al sumelor de bani necesare ieşirii din ţară, falsificarea documentelor de transport, în special a foilor de parcurs tip ASSOR sau a voucherelor călătorilor. Analizând aceşti factori de risc, acţiunile specifice de control şi verificare a autoturismelor, firmelor de transport şi persoanelor care doreau să iasă din ţară s-au făcut şi înainte de a ajunge acestea în punctele de control. În acelaşi timp s-au făcut testări cu personal calificat pentru stabilirea stărilor de fapt reale şi luarea măsurilor legale ce se impun. Totodată, în P.P.F.-uri s-a verificat frecvenţa deplasării autorurismelor, microbuzelor, autobuzelor şi autocarelor firmelor de transport şi compararea numărului de persoane cu care acestea ies sau intră din România, ocazie cu care s-au descoperit firme de transport care au comis fapte penale sau contravenţionale, unele în repetare. Pentru a eradica acest fenomen, unora dintre transportatori li s-a întocmit dosar de cercetare penală, altora li s-a făcut propunerea către A.R.R.-urile din judeţele de reşedinţă de a le fi suspendate licenţele de transport. Principalele cauze ale nepermiterii ieşirii din ţară a cetăţenilor români, conform acestor acte normative, au fost următoarele: lipsa mijloacelor de întreţinere; lipsa asigurărilor medicale; deficienţe tehnice la autoturismele cu care circulau; lipsa altor garanţii financiare. S-au avut în vedere şi cazurile de scoatere din ţară a unor grupuri de persoane organizate în vederea practicării prostituţiei, cerşetoriei, altor infracţiuni, în special în Franţa, Spania, Germania, Italia. Această activitate este defăşurată de filiere de trafic de carne vie, persoanele racolate provenind din zonele defavorizate ale ţării. Aceste infracţiuni sunt greu de probat, în faza de prezentare a acestor persoane în punctele de control dar printr-o bună pregătire profesională, poliţiştii de frontieră au reuşit depistarea lor, deşi s-au folosit metode şi procese ingenioase de scoatere din ţară, şi probarea vinovăţiei organizatorilor, ei lucrând într-o strânsă conlucrare cu ofiţeri din cadrul C.Z.C.C.O.A. Oradea sau alte zone, S.I.I.P.I. Bihor şi organele de poliţie. TEHNOLOGIA DE FALSIFICARE ATINGE COTE ALARMANTE O metodă de încercare de ieşire din ţară este cea de folosire a paşapoartelor false sau falsificate, precum şi a substituirilor de persoane, metodă folosită în anul 2003 în 45 de cazuri. Complexitatea şi metodele moderne de falsificare au solicitat la maximum atenţia şi profesionalismul cadrelor P.P.F. Dacă, anul trecut, majoritatea falsurilor constau în falsificarea vizelor pentru ţările din spaţiul Schengen, în acest an, au apărut cazuri de falsuri foarte greu de depistat, lucrate cu aparatură performantă. La descoperirea unor astfel de cazuri complexe, s-au extins cercetările, în cooperare cu alte organe ale C.Z.C.C.O.A. şi S.I.I.P.I. din judeţele unde operau aceste reţele de falsificatori şi cu ofiţeri din I.G.P.F. Bucureşti, reuşindu-se anihilarea parţială sau totală a acestora. În alte cazuri, s-a cooperat chiar cu organele de frontieră ale R. Ungare, atunci când ramificaţiile acestora duceau în această ţară sau cu membrii ambasadelor unor ţări vecine. PAZA BUNĂ NU PERMITE TRECEREA FRONTIEREI VERZI Şi la frontiera verde s-a micşorat numărul persoanelor care au acţionat şi ne referim strict la cele care au ajuns în apropierea frontierei sau cele care au reuşit să treacă ilegal în R. Ungară. Pe parcursul anului 2003, printr-o muncă asiduă de anihilare a filierelor de organizatori, transportatori, gazde sau călăuze, nu au mai acţionat grupuri mari de infractori, ca în anul 2002, când acestea au fost de până la 16 persoane. Consider că trebuie să amintim că filierele care acţionează pe raza judeţului Bihor sunt formate din cetăţeni români, cât şi din cetăţeni străini, în special turci şi afgani care sunt, de regulă, şefii acestora), cu ramificaţii în judeţele Arad, Satu Mare. Dar organizarea persoanelor începe în Bucureşti. Organizarea filierelor este de tip piramidal, mafiot, cu o logistică performantă şi bogată, care vehiculează mari sume de bani în valută. Numărul mic de infractori de frontieră, de numai 20, a fost efectul muncii de prevenire desfăşurate, în procesul căreia au fost descoperite, verificate şi scoase din zonă 674 persoane, de 30 de ori mai mare decât cel al celor cărora li s-a întocmit dosar penal. FURTUL MAŞINILOR DE LUX ŞI CONTRABANDA, ÎN TOPUL INFRACŢIUNILOR Traficul cu maşini de lux constituie o infracţiune unde acţionează filiere de nivel internaţional organizate pe sistem de tip piramidal, membrii acestora având sarcini precise şi care dispun de o bază logistică foarte bună. Modul de acţiune al acestor filiere fiind complicat, rezolvarea cazurilor este complexă şi de durată. Descoperirea maşinilor furate se face, de regulă, în punctele de control unde lucrătorii specializaţi în munca respectivă au suspiciuni asupra legalităţii documentelor însoţitoare ale acestora sau alte elemente de însoţire. În continuare, cazul a fost preluat de către ofiţerii cu cercetarea penală care au aprofundat şi continuat cercetările. Pentru a fi confirmată ca furată, maşina trebuie verificată prin Interpol în ţara unde sunt emise documentele. În continuare, urmează partea cea mai grea a muncii de probare a vinovăţiei celui care a condus autovehiculul, de descoperire a membrilor filierei. Toate acestea s-au făcut în cooperare cu alte organe M.I., S.R.I. şi organele de poliţie din alte ţări. În ceea ce priveşte contrabanda, comisar-şef Lucian Prichici a menţionat că aceasta trebuie privită sub trei aspecte: descoperirea mărfurilor subevaluate sau nedeclarate la controlul vamal, descoperirea mărfurilor care se încearcă să fie scoase ilegal din ţară pe frontiera verde sau ascunse în mijloacele de transport; descoperirea bunurilor interzise sau care nu îndeplinesc condiţiile legale la intrarea în ţară. Valoarea totală a acestor bunuri este de peste 22 mld. lei, constând în componente electronice, produse agroalimentare, ţigări şi cafea, iar metodele cel mai des folosite de contravenienţi au fost următoarele: declararea în minus a cantităţii de marfă; declaraţii vamale conţinând date eronate privind valoarea în vamă a mărfurilor; importuri de mărfuri în numele unor societăţi fictive; ascunderea mărfurilor în diferite locuri special amenajate în mijloacele de transport; ascunderea pe corp a unor bunuri cu volum mic, dar cu valoare mare, în special bijuterii, sau în bagajele personale ale pasagerilor. COMPORTAMENT CIVILIZAT ŞI FERMITATE ÎN EXECUTAREA MISIUNILOR Şeful IJPF Bihor susţine că anul 2003 obligă la o creştere a calităţii acţiunilor desfăşurate în zona de competenţă, comportamentul civilizat faţă de participanţii la trafic, fermitate în executarea misiunilor specifice, la intensificarea acţiunilor menite a asigura securitatea naţională, acestea trebuind să fie obiectivele prioritare ale fiecărui lucrător din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Bihor, prin activitatea sa, să aibă un rol determinant în angrenajul instituţiilor de siguranţă ale României. I.J.P.F. Bihor îşi propune pentru anul 2003 următoarele priorităţi în vederea creşterii eficienţei activităţii, cât şi eliminarea unor neajunsuri constatate de eşaloanele superioare sau prin activităţi proprii de control: combaterea fermă a corupţiei în rândul personalului propriu; folosirea cu eficienţă a resurselor umane, financiare şi materiale puse la dispoziţie; realizarea perfecţionării pregătirii profesionale a întregului personal şi specializarea acestuia pe linii de muncă; întărirea cooperării cu celelalte structuri ale M.I., S.R.I., Ministerul Public, D.R.V. Oradea, Garda Financiară Bihor, A.R.R. şi R.A.R. Bihor, cu autorităţile de frontieră ale R. Ungare, în vederea combaterii cu eficienţă a fenomenului infracţional transfrontalier; realizarea unui climat de muncă prielnic îndeplinirii atribuţiilor stabilite prin lege de către întregul personal subordonat; efectuarea unor analize pertinente şi luarea celor mai eficiente măsuri în funcţie de situaţia operativă care va fi la frontieră; asigurarea stabilităţii pe funcţii a cadrelor ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul compartimentelor şi structurilor subordonate şi promovarea pe funcţii superioare a unor cadre competente în vederea asigurării unei bune pregătiri profesionale de specialitate.