Încă de la data de 15 februarie 2013, data de la care a intrat în vigoare Noul Cod de procedură civilă adoptat prin Legea 134 din 2010, legislaţia procesuală civilă a fost modificată în mod substanţial şi de fiecare dată când am avut ocazia am subliniat prin diferite articole aceste modificări pentru ca justiţiabilii cititori să fie la curent cu aceste noi prevederi.

Una dintre modificările pe care legiuitorul le-a avut în vedere prin actul normativ nou, respectiv Codul de procedură civilă, a fost stabilită în ceea ce priveşte calea de atac a recursului. Astfel, după cum se subliniază, în cadrul Noului Cod de procedură civilă la articolul 486 aliniatul 1 litera e, cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, şi „semnătura părţii sau a mandatarului părţii, a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic", iar după cum subliniază articolul 486 aliniatul 2 Cod procedură civilă „la cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum şi împuternicirea avocaţială sau, după caz, delegaţia consilierului juridic". De asemenea, în conformitate cu prevederile articolului 83 aliniatul 3 Cod procedură civilă „la redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat".

După cum am evidenţiat, legiuitorul, la articolul 486 aliniatul 3 din cadrul Codului de procedură civilă, a stabilit printr-o normă legală imperativă sancţiunea nulităţii recursului în măsura în care recursul nu este redactat/semnat/susţinut de către un avocat ori de către un consilier juridic şi bineînţeles în măsura în care recursul este semnat de către consilierul juridic şi de către avocat, ataşat recursului trebuie să existe dovada calităţii de reprezentant (împuternicirea avocaţială ori delegaţia consilierului juridic).

Deşi norma juridică amintită anterior avea un rol destul de important în cadrul noii reglementări, mai precis obliga pe viitorul recurent să beneficieze de asistenţă juridică în momentul redactării cererii de recurs şi prin această obligaţie se uşura şi procesul civil în întregul acestuia, de vreme ce şi magistratul analiza o cerere de recurs care era redactată conform cerinţelor legale. Odată cu publicarea în cadrul Monitorului Oficial al României cu numărul 775 din 24.10.2014 a deciziei cu numărul 462 din 17.09.2014 pronunţate de către Curtea Constituţională, prevederile articolelor 486 aliniatul 3 din Codul de procedură civilă au fost declarate ca fiind neconstituţionale. Motivul avut în vedere de către Curtea Constituţională pentru care au fost declarate ca fiind neconstituţională prevederile legale care impuneau sub sancţiunea nulităţii cererii de recurs semnarea/redactarea/susţinerea acesteia de către un avocat ori consilier juridic a fost acela că prin instituirea acestei condiţii sub sancţiunea nulităţii se îngrădeşte liberul acces la justiţie şi dreptul la apărare.

Av. Florian Cristian CURPAŞ

Piaţa 1 Decembrie nr. 5, ap.7, Oradea

e-mail: av.Curpas.Florian@gmail.com

0746/042.741