În cadrul articolului precedent justiţiabilul a luat la cunoştinţă de consecinţele juridice pe care le generează o nerespectare a formei cerute de lege (forma autentică), în ceea ce priveşte încheierea contractului de vânzare cumpărare a unui bun imobil, mai precis nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare încheiat, la care se adaugă şi imposibilitatea de întabulare a dreptului de proprietate în cartea funciară şi de aici o serie de ipoteze care la un moment dat pot să intre chiar în sfera ilicitului penal (vorbim de vânzări duble).

Chiar dacă consecinţele generate de această lipsă în cadrul formei contractului sunt notabile, există posibilitatea de remediere a acestei situaţii. Pentru a putea înţelege modalitatea de acţionare va trebui să trecem în revistă unele noţiuni generale aferente problemei juridice existente. Astfel un contract de vânzare cumpărare a unui bun imobil care nu îndeplineşte condiţia formei autentice deşi este nul ca şi contract de vânzare cumpărare, este valabil ca şi o promisiune sinalagmatică de vânzare cumpărare (antecontract). În cadrul unei promisiuni sinalagmatice de vânzare cumpărare părţile contractuale poartă denumirea de promitent-vânzător şi promitent-cumpărător, iar aceste părţi au obligaţia să se prezinte la notarul public în vederea încheierii contractului în forma autentică. Nerespectarea acestei obligaţii, de prezentare în faţa notarului public în vederea încheierii contractului la solicitarea celeilalte părţi contractuale acordă dreptul părţii care are un comportament contractual corect să introducă o acţiune în faţa instanţelor de judecată prin care să solicite pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract autentic de vânzare cumpărare. Cererea de chemare în judecată va fi fundamentată pe contractul de vânzare cumpărare încheiat sub semnătură privată şi se va judeca în contradictoriu cu partea contractuală care a refuzat să se prezinte la notarul public în vederea încheierii contractului de vânzare cumpărare în formă autentică. În ceea ce priveşte temeiul legal, Codul civil actual în cadrul articolului 1669 evidenţiază „când una dintre părţile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite”. După cum putem să observăm textul legal, cere ca refuzul de prezentare în faţa notarului public să fi nejustificat, aşadar nu orice fel de refuz poate să îndreptăţească introducerea şi admiterea unei cereri de chemare în judecată prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare cumpărare. De asemenea contractul care este folosit pentru promovarea acţiunii în justiţie trebuie să îndeplinească celelalte condiţii de validitate prevăzute de legiuitor, practic singurul reproş care poate să fie adus contractului este lipsa de formă autentică.