Continuând articolul de săptămâna trecută, privind prezentarea procedurii reglementate de către legiuitor în cadrul Codului de procedură civilă, privind actul de executare silită a popririi, ţinem să prezentăm în această săptămână procedura de instituire şi efectele juridice.

Astfel, conform articolului 783 aliniatul 1 Cod procedură civillă: „Poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane, împreună cu încheierea de încuviinţare a executării sau un certificat privind soluţia pronunţată în dosar”.

Adresa de înfiinţare a popririi are ca efect juridic interdicţia terţei persoane, fie că vorbim despre o persoană fizică, fie că vorbim despre o persoană juridică, de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează ori pe care i le va datora, acestea fiind declarate poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit (articolul 783 aliniatul 2 Cod procedură civilă).

Aşadar, are loc o veritabilă indisponibilizare asupra sumelor de bani şi asupra tuturor bunurilor, până la concurenţa sumelor datorate de către debitor creditorului (articolul 784 aliniatul 1 Cod procedură civilă).

Un element de protecţie a creditorului vizează ipoteza popririi unor sume de bani care sunt scadente la date succesive, ipoteză în care „indisponibilizarea se întinde nu numai asupra sumelor ajunse la scadenţă, ci şi asupra celor exigibile în viitor” (articolul 784 aliniatul 2 Cod procedură civilă).

De asemenea, poprirea instituită produce şi efecte juridice în ceea ce priveşte cursul prescripţiei extinctive, legiuitorul evidenţiind în mod expres faptul că: „Poprirea întrerupe prescripţia nu numai cu privire la creanţa poprită, dar şi în ceea ce priveşte creanţa pentru acoperirea căreia ea a fost înfiinţată” (articolul 784 aliniatul 5 Cod procedură civilă).

Dacă poprirea vizează sumele de bani care trebuie a fi achitate debitorului cu titlul de salariu, iar debitorul îşi schimbă locul de muncă poprirea va rămâne în fiinţă - „terţul poprit va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului de asigurări sociale competent, care, de la data primirii acestor acte, devine terţ poprit” (articolul 786 aliniatul 1 Cod procedură civilă).

Terţul poprit are două obligaţii principale reglementate de Codul de procedură civilă în cadrul articolului 787 aliniatul 1 punctul 1 şi 2, respectiv obligaţia de a consemna suma de bani dacă creanţa poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului judecătoresc şi obligaţia să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia.