În Monitorul Oficial al României, Partea I, cu numărul 162 din data de 21 februarie 2018 a fost publicată decizia pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul procedurii privind recursul în interesul legii, cu numărul 26 din 2017.

Conform acestei decizii, obligatorie faţă de toate instanţele de judecată din cadrul sistemului naţional de drept, „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală stabilește că: în procesul penal, Fondul de garantare a asiguraților în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflată în faliment nu are calitatea de parte responsabilă civilmente.” Decizia aceasta produce efecte juridice extrem de neplăcute pentru justiţiabil, de vreme ce Fondul de garantare a asiguraților este eliminat din cadrul procesului penal, din calitatea de parte responsabilă civilmente, calitate care o dobândea în locul societăţii de asigurare de răspundere civilă supusă procedurii de faliment. Instanţa supremă, pentru a pronunţa această decizie a avut în vedere conţinutul prevederilor articolului 2 aliniatul 3 Legea 213 din 2015 – “Fondul garantează plata de indemnizații/despăgubiri rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii, încheiate, în condițiile legii, în cazul falimentului unui asigurător, cu respectarea plafonului de garantare prevăzut în prezenta lege și în limita resurselor financiare disponibile la momentul plății”, coroborat cu prevederile articolului 11 din Legea 213 din 2015 – “Fondul asigură efectuarea plății indemnizațiilor/despăgubirilor din disponibilitățile sale, către creditorii de asigurări, potrivit condițiilor și plafonului de garantare stabilite de prezenta lege”. Conform acestor prevederi legale Fondul de garantare a asiguraților are doar calitatea de garant, în ceea ce priveşte plata despăgubirilor rezultate din contractele de asigurare, nu şi calitatea de succesor universal în raport cu asigurătorii aflați în procedura falimentului. Pe cale de consecinţă, Fondul de garantare a asiguraților nu poate să deţină calitatea de parte responsabilă civilimente în cadrul procesului penal, parte care “potrivit legii civile are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune” (articolul 86 Cod procedură penală). Consecinţele sunt neplăcute pentru persoanele prejudiciate, care în primă fază vor trebui să ducă până la final procesul penal, doar faţă de inculpat, care de cele mai multe ori nu are o solvabilitate comparabilă cu cea a unei societăţi de asigurare de răspundere civilă, după care cu hotărârea jurecătorească definitivă vor trebui să se adreseze Fondului de garantare a asiguraților pentru despăgubire. De menţionat faptul că cererile de despăgubire trebuiau să fie formulate până la o anumită dată calendaristică şi de aici vor putea rezulta viitoare probleme juridice în ipoteza unei soluţii de respingere a cererilor formulate.