În cadrul unei societăţi democratice, oricare drept pe care îl deţine un cetăţean trebuie să fie exercitat cu bună credinţă, conceptul de libertate aferent democraţiei fiind în antiteză cu orice fel de comportament abuziv, chiar şi în cazul în care discutăm despre exercitarea drepturilor pe care le conferă legiuitorul.

Premisa de la care plecăm în analiza pe care o vom efectua în cadrul prezentului articol este că un drept oferit de către legiuitor trebuie să fie exercitat cu bună credinţă şi nu într-un mod abuziv, iar aceast principiu se aplică şi în ipoteza în care vorbim despre dreptul fiecărei persoane de a dispune chiar şi de sănătatea acestuia. Astfel, în data de 17 martie 2016, va intra în vigoare Legea 15 din 2016, privind modificarea şi completarea Legii 349 din 2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, act normativ în jurul căruia a existat o dezbatere publică vizibilă, inclusiv contestaţii la Curtea Constituţională. Noul act normativ stabileşte în cadrul articolului 1 faptul că „prezenta lege stabilește unele măsuri privind prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun, prin interzicerea completă a fumatului în toate spațiile publice închise, în spațiile închise de la locul de muncă și în locurile de joacă pentru copii".

Aşadar, încă din articolul 1 din Legea 15 din 2016, justiţiabilul ia la cunoştinţă de faptul că fumatul este interzis complet în toate spaţiile publice închise, în spaţiile închise de la locul de muncă şi la locurile de joacă pentru copii. Prin spaţiu public închis se înţelege „orice spațiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent" (articolul 2 litera m Lege 15 din 2016). Prin spaţiu închis la locul de muncă se înţelege „orice spațiu care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat într-un loc de muncă" (articolul 2 litera n Lege 15 din 2016). Având în vedere aceste elemente prealabile, după cum subliniază prevederile articolului 3 aliniatul 1 din Legea 15 din 2016, fumatul este interzis în toate spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii, fac excepție celulele pentru deținuți din penitenciarele de maximă siguranță. De asemenea fumatul este interzis complet în unitățile sanitare, de învățământ, precum și în cele destinate protecției și asistenței copilului, de stat și private (articolul 3 aliniatul 1 indice 1 Legea 15 din 2016). Nerespectarea de către persoanele fizice a interdicţiilor evidenţiate anterior se sancţionează cu amendă contravenţională de la 100 lei la 500 de lei, iar în cazul persoanelor juridice, cu amendă care poate să ajungă până la 15.000 de lei şi închiderea unităţii.

Avocat Florian Cristian CURPAŞ