Crina Muntean, judecător la Tribunalul Bihor, a fost suspendată din magistratură pentru o perioadă de şase luni. Măsura a fost luată pentru săvârşirea abaterii disciplinare ”manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu.” O asociaţie de magistraţi acuză Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii de aplicarea unor standarde diferite atunci când se pune în discuție libertatea de exprimare a magistratului.

Cu majoritate de voturi, Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât: ”Admite acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară împotriva doamnei Muntean Crina –judecător în cadrul Tribunalului Bihor.În baza art.100 lit.d) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplică doamnei Muntean Crina –judecător în cadrul Tribunalului Bihor, sancţiunea disciplinară constând în suspendarea din funcţie pentru o perioadă de 6 luni pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit. a) din acelaşi act normativ. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţ[email protected]

Acțiunea disciplinară a pornit de la două sesizări trimise Consiliului Superior al Magistraturii, în august 2019, de către avocații Răzvan Doseanu și Cristian Domocoș, din cadrul Baroului Bihor. Cei doi menționau interviuri acordate de judecătoarea Crina Muntean, în care aceasta ”a încercat să se victimizeze şi să prezinte opiniei publice situația sa disciplinară drept o activitate organizată desfăşurată împotriva sa de reţele de interese penale din justiţie”. Magistratul a fost acuzat și că a încălcat în mod flagrant si obligaţia de rezervă pe care trebuie să o aibă orice magistrat. Crina Muntean a fost trimisă în judecată disciplinară de Inspecţia Judiciară ca urmare a unor sesizări făcute de avocaţii Răzvan Doseanu şi Cristian Domocoş după mai multe interviuri pe care le-a acordat anul trecut publicaţiei Newsweek, la scurt timp după ce Inspecţia a decis trimiterea ei în judecată disciplinară pentru alte abateri. Judecătoarea a pus situaţia ei pe seama unei "reţele de interese din justiţia locală". Ea i-a nominalizat ca făcând parte din respectiva reţea pe avocatul Răzvan Doseanu, soţia acestuia, Loredana Doseanu, judecător în cadrul Curţii de Apel Oradea, pe preşedinta Tribunalului Bihor, Carmen Domocoş, şi pe soţul acesteia, avocatul Cristian Domocoş, fostul decan al Baroului Bihor.

"Există posibilitatea obiectivă ca aceste persoane să îşi procure avantaje  reciproc, disimulat sub demersuri administrative, sub pretexte de „normalizare“ a justiției, practic soţia avocatului Doseanu, doamna judecător Loredana Doseanu, să ofere soluții avantajoase avocatului Cristian Domocoş, soţul doamnei preşedinte Carmen Domocoş, iar președintele Tribunalului Bihor, doamna judecător Carmen Domocoş, „să ofere“ avocatului Răzvan Doseanu un judecător de drepturi şi libertăţi agreat de aceasta", a declarat Crina Muntean într-unul din interviurile publicate în Newsweek

 

Reacţie la decizia de suspendare

Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”, asociație profesională a procurorilor, luând act de decizia Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară, din data de 15.07.2020 de sancționare a doamnei judecător Crina Muntean cu suspendarea din funcție pentru o perioadă de 6 luni pentru aspectele expuse de doamna judecător într-un interviu acordat publicației Newsweek se declară surprinsă de maxima diligență în soluționarea acțiunii disciplinare, la primul termen, celeritatea trecând aparent peste dreptul de apărare al magistratului și fiind mai importantă ca ascultarea acestuia sau discutarea administrării oricărei alte probe.

Observăm că atât Inspecția Judiciară cât și Consiliul Superior al Magistraturii optează pentru aplicarea unor standarde diferite atunci când se pune în discuție libertatea de exprimare a magistratului, în funcție de criterii necunoscute ce pot genera în viziunea unui terț de bună-credință o suspiciune rezonabilă că modul de tratare a acțiunilor disciplinare ține mai mult de persoana celui cercetat decât de o jurispudență obiectivă și constantă în acest domeniu.

Astfel putem constata că în cazul doamnei judecător Crina Muntean se consideră că sesizarea unor aspecte privind activitatea din cadrul instanțelor și exprimarea unor îngrijorări și opinii personale privind săvârșirea unor abateri disciplinare și infracțiuni sunt de natură să aducă atingere independenței justiției și sunt de natură să ”strice” imaginea magistratului. Inspecția Judiciară, aprobată de secția din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, susține că libertatea de exprimare a magistratului are ca limită, indiferent de subiectul abordat, dreptul cetățeanului la o justiție independentă, echidistantă față de politic, echilibrată și verticală.

Fiind de acord cu principiul enunțat, ne întrebăm totuși cum aceleași persoane consideră că afirmații de tipul –” Domnule Presedinte, Am fost numita presedinte de sectie cand PSD ul a castigat alegerile si nu pentru ca sunt incompetenta sau pentru ca sunt pila cuiva! Asa ca, data viitoare, cand face afirmatii, nu mai generalizati! Aveti dreptate cand spuneti ca romanii cinstiti, platitori de taxe si impozite, isi doresc autostrazi, spitale, educatie...ne puteti spune si noua daca ati platit impozite pentru meditatiile pe care dumneavoastra ati declarat ca le-ati dat?” - exprimate public de doamna judecător Mădălina Afrăsinei pe contul său de Facebook nu aduc în niciun fel atingere dreptului cetățeanului la o justiție echidistantă de politic și echilibrată, impunându-se clasarea sesizării disciplinare.

Suspendarea din funcție a colegei judecător a avut ca temei faptul că aceasta a declarat, argumentat, că există un risc de creare a unor rețele de interese la nivel local și că din constatările personale a tras concluzia că există intervenții cel puțin lipsite de etică în cadrul instanțelor locale, în acest sens propunând și un martor care a confirmat un episod expus în interviu.

În mod suprinzător dacă aspectele punctuale afectează imaginea magistraților nu același lucru îl consideră inspecția judiciară și CSM cu privire la exprimările publice ale doamnei judecător Adriana Stoicescu: ”Pseudo justitia lor. A pseudo politistilor, agramati si burtosi, platiti regeste sa anunte cand vine potera cu vreo enervanta perchezitie domiciliara. A pseudo procurorilor, cei care au pus bazele republicii lor, in care inculpatul spune ce lapte a supt de la mama doar sa isi scape sotia insarcinata de un mic viol, asa cum discret i s-a sugerat ca s-ar putea intampla daca nu declara ce trebuie. A pseudo judecatorilor care scriu minute la dictare, asteptand infrigurati concediul intr-o tara exotica, pentru a sta linistiti in jacuzzi cu prietenul tocmai salvat…” În acest caz cele două instituții au considerat că este vorba de o exercitare conformă a libertății de exprimare a magistratului și că nu este afectată în niciun fel independența și imaginea justiției.

De altfel, nici aspectele punctuale nu sunt sancționate de Consiliul Superior al Magistraturii publicarea de către judecătorul Florica Roman, pe blogul personal a unor aspecte de tipul – ” Am trimis o plangere penala la DNA pe data de 18 mai 2016 impotriva numitilor Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, si Valeriu Zgonea, Presedintele Camerei Deputatilor, pentru comiterea infractiunilor de cumparare, respectiv trafic de influenta, solicitand in acelasi timp luarea in considerare a arestarii preventive a acestora. …Oricare alta persoana ar fi fost in pozitia Ambasadorului American Hans Klemm, si recunostea public ca si-a folosit influenta asupra presedintelui Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea sa treaca anumite legi, era automat “saltat” de mascati, retinut si bagat la tubulatura, la “Beciul Domnesc” fiind considerate cu ușurință judecăți de valoare.

Inspecția Judiciară și CSM consideră că afirmația doamnei judecător Crina Muntean privind caracterul nefondat al acțiunii disciplinare exercitată împotriva sa este lipsită de echilibru și că utilizarea unor termeni plastici pentru a sublinia acest lucru este dincolo de echidistanța funcției de judecător însă în viziunea aceleiași Inspecții Judiciare sunt considerate echilibrate afirmațiile doamnei judecător Gabriela Baltag care susține public următoarele aspecte demne de teoria conspirației: ” Cine este în zilele acestea la capătul lucrurilor pline de neadevăr, rostite fără nicio rezervă, care împânzesc majoritatea canalelor de comunicare, încercând să îngenuncheze o societate încă visătoare, care îndrăzneşte să mai creadă că poate să stea la masă cu Marile Puteri, aşa cum se întâmpla altădată, în vremurile pentru care termenul 'democraţie' nu era deloc consacrat!? Claude Junker şi George Soros se văd frecvent. În ultimii ani, s-au văzut de cel puţin patru ori. Ultima dată s-au văzut cu o lună şi jumătate în urmă, când unul din subiectele principale ale discuţiilor a fost justiţia din România

Putem furniza nenumărate exemple de aplicare a unui standard dublu în acest tip de acțiuni dar considerăm că este datoria Inspecției Judiciare și a Consiliului Superior al Magistraturii să explice public care sunt criteriile utilizate în aprecierea diferită a declarațiilor publice ale magistraților, ce repere sunt utilizate în analiză și care sunt cauzele care generează soluții profund diferite în funcție de persoana cercetată.