Începând cu data de 22.05.2006 data la care a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial Legea 192 din 2006, pe scena actorilor care au atribuţii în materia soluţionării litigiilor existente între diverse persoane fizice ori juridice a apărut pe lângă judecători, avocaţi, consilieri juridici şi mediatorii.

Această profesie a avut o influenţă restrânsă în toată procedura de soluţionare a litigiilor câtă vreme apelarea la mediere era facultativă, însă prin Legea nr. 115 din 2012 a fost modificată substanţial legislaţia anterioară, în sensul inserării obligativităţii parcurgerii procedurii de informare în ceea ce priveşte avantajele procedurii de mediere, anterior declanşării unui litigiu. Cu toate acestea înainte de a trece la dezbaterea consecinţelor pe care le produce o astfel de reglementare legală, credem că cititorii noştri trebuie să cunoască în primul rând ce condiţii trebuie să îndeplinească o persoană ca să dobândească calitatea de mediator (să răspundem la întrebarea cine poate să fie mediator?). Legea, cadrul în materie în articolului 7 stabileşte faptul că „poate deveni mediator persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: are capacitate deplină de exerciţiu; are studii superioare; are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani; este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi; se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei; a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, sau un program postuniversitar de nivel maşter în domeniu, acreditate conform legii şi avizate de Consiliul de mediere; a fost autorizată ca mediator, în condiţiile prezentei legi". După cum se poate observa din analizarea textului legal, pentru a fi mediator o persoană trebuie să aibe studii superioare, însă acestea nu trebuiesc a fi obligatoriu juridice, deşi materia în care mediatorul îşi desfăşoară profesia este cea juridică, în acest sens justiţiabilul va trebui să fie extrem de atent în momentul în care va apela la această modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor, ca mediatorul ales, să respecte dispoziţiile legale la momentul în care va redacta înscrisurile prin care se vor stinge conflictele juridice. Credem că justiţiabilul trebuie să aibe în vedere faptul că raportat la dispoziţiile legale (articolul II din Legea 115 din 2012), de la data de 01.02.2013 indiferent de convingerile personale, el va trebui înainte de a se adresa instanţei de judecată să apeleze la un mediator pentru a parcurge procedura de informare. Se pune problema care vor fi consecinţele în cazul în care nu se parcurge anterior declanşării unui litigiu această procedură, în sine dispoziţiile legale stabilesc faptul că judecătorul dacă va primi o cerere de chemare în judecată care nu va avea ataşată dovada parcurgerii procedurii de informare va respinge cererea de chemare în judecată ca fiind inadmisibilă.

Av. Florian Cristian CURPAŞ

Piaţa 1 Decembrie nr. 5, ap. 7, Oradea

e-mail av.Curpas.Florian@gmail.com

0746/042.741