Săptămânile trecute a fost extrem de mediatizat subiectul privind adoptarea noului Cod al muncii, contestarea acestuia la Curtea Constituţională şi implicit intrarea lui în vigoare ca urmare a publicării acestuia în Monitorul Oficial al României după ce în prealabil a fost promulgat de către Preşedintele României.

Însă, nicăieri ori prea puţin au fost informaţi justiţiabilii despre noutăţile care sunt aduse de această modificare a Codului muncii. Faţă de această deficienţă informativă, prin prezentul articol ne vom aplica atenţia asupra acestor modificări. Astfel, ca o primă modificare la articolul 16 din Legea 53 din 2003 (Codul muncii) au mai fost adaugate două aliniate 5 şi 6, unde a fost prevăzut faptul că „absenţele nemotivate şi concediile fără plată se scad din vechimea în muncă" (articolul 16 aliniatul 5 Codul muncii). De la această regulă vor face excepţie concediile pentru formarea profesională, care sunt solicitate cu respectarea condiţiilor impuse de articolul 156 aliniatul 1 Codul muncii, mai precis cererea trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să se precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională. De asemenea, se vor considera vechime în muncă şi perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav (articolul 145 aliniatul 4 Codul muncii). Dacă aceste ipoteze amintite anterior, prin care activitatea de muncă este întreruptă intervin în cadrul concediului de odihnă annual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de inactivitate temporară (articolul 145 aliniatul 5 Codul muncii). Legiuitorul stabileşte, prin modificarea Codului muncii, faptul că angajatul îşi va efectua concediul de odihnă în fiecare an (articolul 146 aliniatul 1 Codul muncii), iar compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă (articolul 146 aliniatul 3 Codul muncii). O altă modificare vizată de Codul muncii stabileşte faptul că salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar (articolul 92 aliniatul 3 Codul muncii). Prin această modificare se înlătură inechitatea întâlnită în cadrul unor raporturi de muncă prin care salariaţii temporar angajaţi, deşi aveau aceleaşi atribuţii ca şi un angajat permanent, aveau o remuneraţie mult mai mică, astfel că în momentul de faţă pentru activitate identică remuneraţia trebuie să fie identică, neavând relevanţă calitatea de angajat permanent ori temporar.

Av. Florian Cristian CURPAŞ

Piaţa 1 Decembrie nr. 5, ap.7, Oradea

e-mail: av.Curpas.Florian@gmail.com

0746/042.741