Partajul judiciar. Noţiuni generale
Odată cu prezentul articol vom începe să tratăm un subiect care are un interes aparte pentru justiţiabil datorită aplicabilităţii ridicate, mai precis ne vom ocupa, pe parcursul a câtorva articole de procedura judiciară a partajului, prezentând acolo unde va fi nevoie particularităţile acestei proceduri în cazul bunurilor comune ale foştilor soţi.
Însă, înainte de a începe prezentarea procedurii de partaj judiciar, trebuie să îl pregătim pe justiţiabil prin prezentarea unor noţiuni generale. Astfel, partajul judiciar este rezultatul existenţei proprietăţii comune, care conform articolului 632 alin. 1 lit. a şi lit. b Cod civil este la rândul ei de două feluri: proprietatea pe cote-părţi (coproprietatea) şi proprietatea în devălmăşie (devălmăşia). Proprietatea comună după cum subliniază articolul 631 din Codul civil, există în cazul în care ori de câte ori dreptul de proprietate privată este deţinut de două sau mai multe persoane. Coproprietatea există în momentul în care două sau mai multe presoane deţin dreptul de proprietate asupra unui bun, fie el mobil sau imobil, în cote-părţi determinate. Ce trebuie să fie înţeles este faptul că cei doi sau mai mulţi titulari deţin o cotă-parte abstractă, matematică din dreptul de proprietate şi nu o cotă determinată din însăşi bunul asupra căruia fiinţează coproprietatea, deoarece în ipoteza în care s-ar deţine cote-părţi determinate din materialitatea bunul, nu ar mai exista coproprietatea, pentru simplu motiv că fiecare dintre titulari ar cunoaşte partea care îi revine. Coproprietatea este generată fie de dispoziţiile legale, fie prin încheierea de acte juridice de către părţile contractante (exemplu dobândirea unui bun de către două sau mai multe persoane). Spre deosebire de coproprietate, devălmăşia nu are stabilite în mod concret cotele din dreptul de proprietate deţinute de către titulari, mai precis titularii cunosc că deţin împreună un bun, fie mobil, fie imobil, însă, nu ştiu ce cotă din dreptul de proprietate le revine fiecăruia dintre ei. Cel mai bun exemplu de proprietate comună devălmaşă, este dat de dobândirea bunurilor de către soţi în timpul căsătoriei, cu un singur amendament, în actuala legislaţie, iar acest subiect a fost dezbătut deja de către noi (poate că vom reveni asupra acestuia), soţii au posibilitatea de a fixa prin intermediul unor convenţii matrimoniale modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, aceste convenţii având posibilitatea de a fixa şi modalitatea de dobândire a unor bunuri din afara căsătoriei. Proprietatea pe cote-părţi sau coproprietatea, având în vedere dispoziţiile legale cuprinse în cadrul articolului 632 alin. 2 Cod civil poate să fie comună şi forţată. Între cele două forme există distincţii considerabile, însă cea mai bună modalitate de diferenţiere, o stabileşte însăşi legiuitorul care în cadrul articolul 632 alin. 3 Cod civil stabileşte - „coproprietatea forţată nu poate înceta prin partaj judiciar".
Av. Florian Cristian CURPAŞ
Piaţa 1 Decembrie nr. 5, ap. 7, Oradea
e-mail av.Curpas.Florian@gmail.com
0746/042.741
Comentarii
Nu există nici un comentariu.