Mai mulți procurori și judecători au postat pe paginile lor de Facebook mesaje prin care explică consecințele modificării codurilor penale, toate fiind intitulate „De ce te afectează pe tine modificările Codului Penal și de procedură penală”.

 

Cei mai mulți dintre magistrații care au postat astfel de mesaje și-au schimbat fotografia de profil, punând una care reprezintă justiția îngenunchiată și înjunghiată.

Printre primii care au postat mesaje pentru cetățeni a fost Alexandra Lăncrănjan, procurorul care îl anchetează pe președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.

„Gigel este un funcționar care ia mită la eliberarea fiecărui document. Gigel știe că oricine vine la ghișeul lui are mare nevoie de actele emise și nu se îngrijorează că nu va avea în continuare bani suplimentari. Pentru că Gigel nu e prost nu ia mită cu martori de față. Gigel a aflat că prin modificările Codului de procedură penală ceea ce spune denunțătorul nu mai este așa important așa că nu îi este foarte frică nici dacă vreun cetățean s-ar duce să povestească. Gigel mai știe și că va fi anunțat rapid dacă există o investigație deoarece procurorii au acum obligația să îl facă suspect imediat ce îi cunosc numele că altfel vor munci degeaba.

Până acum Gigel putea fi adus la instanță sau parchet fără să fie citat înainte și se putea evita situația în care Gigel pleacă în Maldive până se prescrie fapta. Acum, pentru că el comite «doar» niște infracțiuni de corupție magistrații trebuie să îl citeze și Gigel are timp să facă ce vrea el. Pe Gigel nici nu îl mai poate aresta nimeni deoarece el nu fuge, nu distruge probe (doar își cumpară diverse cu banii din mită), iar noile legi consideră din start că Gigel nu este așa periculos pentru societate încât să poată fi arestat. Cum Gigel nu e prost nu își lovește mituitorii pentru a le lua banii (atunci ar fi arestat) doar îi pune în situația de a nu avea altă variantă de a obține actele necesare. Gigel își continuă activitatea și ia mită de 10, 100, 500 de ori într-o lună, în funcție de câți cetățeni se prezintă la ghișeu. Are o mașină faină și caută last minute pentru Bora Bora că până se termină ancheta și judecata se pot întâmpla multe. Poate se modifică și Codul penal și mita o să fie contravenție. Tu de câte ori te întâlnești cu replici ale lui Gigel?”, este mesajul postat de magistrat.

 

Exemple concrete care te afectează

Antonia Diaconu (foto) un alt procuror, de data aceasta de la DIICOT, a postat un mesaj cu același titlu, însă în care prezintă o altă situație.

„O doamnă sau un domn într-o seară are o urgență și are nevoie să scoată niște bani de la bancomatul din colțul blocului. Iese din casă, își scoate banii și vrea să se întoarcă. De ea/el se apropie un cetățean, o/îl lovește cu o bâtă în cap, îi ia banii și o/îl lasă într-o baltă de sânge. Poate pentru multă vreme nici nu o/îl găsește nimeni. Până la urmă se află, se ridică imaginile de la bancomat. Surpriză! Nu pot fi folosite pentru a fi identificat autorul și probată fapta lui pentru că așa zice codul ce ar trebui să apere și persoanele vătămate. Dacă tu crezi că e o glumă, nu e”, a scris procurorul.

„Să presupunem că Giani, care nu are nicio sursă de venit și care are un cuțit sau un pistol la el, vă oprește pe stradă, vă pune cuțitul la gât sau pistolul la tâmplă și vă amenință să îi dați banii/lanțul/telefonul/geanta. Dumneavoastră, i le înmânați, iar Giani pleacă bine mersi ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic. În acel loc există o cameră de filmat dar niciun martor. Conform noilor prevederi care urmează să fie discutate în comisia juridică și avizate, înregistrarea de la acea cameră nu o să poată fi folosită pentru probarea acestei fapte. Mai mult, chiar daca reuşești cumva să demonstrezi că Giani a participat la săvârșirea infracțiunii, acesta va rămâne liber pentru că organele de urmărire penală nu mai pot propune judecătorului de drepturi și libertăți arestarea acestuia, deoarece - deși Giani a săvârșit o infracțiune de tâlhărie aceasta nu a săvârșit-o cu violență așa cum se propune pentru modificarea instituției arestării preventive. Asta ne dorim? Dacă da, eu vă sfătuiesc să vă construiți niște buncăre și să intrați în ele, dacă prevederile acestea intră în vigoare, pentru că Giani o să vă aștepte”, a scris Andrei Doncea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov.

Și dintre judecători s-au alăturat demersului de informare a cetățenilor prin intermediul Facebook.

„Ioana este într-o relație abuzivă de câțiva ani. În fiecare zi este jignită și amenințată de partenerul ei și convinsă că nu poate să iasă din acest calvar. Într-o zi lucrurile degenerează și Ioana ajunge la spital în urma bătăilor. Procurorul deschide o anchetă penală. Legea acum îl obligă să ia măsuri pentru a proteja victima. Ioana este audiată cu privire la cele întâmplate și încurajată să spună ce i s-a întâmplat deoarece este în siguranță. Modificările Codului de procedură penală dau posibilitatea suspectului de a fi prezent la audierea Ioanei. De mâine Ioana va fi nevoită să declare știind că agresorul este în fiecare moment în aceeași cameră! Deși victimele trebuie protejate! Ne spune tot o Directivă! Iar drepturile suspectului erau apărate prin prezența avocatului. La fel se poate întâmpla în cazul traficului de persoane, a victimelor violenței, în cazul grupărilor infracționale! Tu ce ai spune dacă persoana de care îți este frică te-ar privi în fiecare secundă din audiere?", scrie Sorina Marinaș, judecător.

Toată Justiţia îşi manifestă îngrijorarea

Parchetul General, DIICOT, DNA, Parchetul Capitalei și Secția pentru procurori a CSM s-au arătat îngrijorate față de modificările propuse în Parlament, solicitând ca sistemul judiciar să fie consultat cu privire la modificări și la impactul pe care acestea le-ar putea avea.

Printre amendamentele contestate se află cel referitor la administrarea probelor la administrarea, care spune că „înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”, fiind eliminată precizarea potrivit căreia „orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”.

Un alt amendament controversat este cel legat de arestarea preventivă. Potrivit propunerii, „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență și, cumulativ, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică”, fiind eliminate mai multe infracțiuni din categoria celora pentru care se poate solicita arestarea preventivă.

„Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia și a probelor din care rezultă săvârșirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoștință a calității de suspect. Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) și persoana față de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penală va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi față de aceasta după aflarea identității persoanei”, arată un alt amendament contestat de magistrați.

În ceea ce privește dreptul inculpatului la apărare, magistrații contestă articolul potrivit căruia acesta are „dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii și obiecțiuni” și „poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absența sa nu împiedică efectuarea actului”.