O echipă de arheologi și antropologi au redeschis mormântul lui Mircea cel Bătrân, afla la mănăstirea Cozia pentru a stabili dacă sarcofagul este cel original, în condițiile în care existau suspiciuni că ar fi fost mutat la începutul secolului XX. Al doilea mormânt cercetat aparține mamei lui Mihai Viteazul.

 

După examinarea sarcofagului în care odihnește Mircea cel Bătrân, arheologii au ajuns la concluzia certă că acesta este cel original, informează Agerpres.

Specialişti de la Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea, dar şi de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” şi de la Centrul de Cercetări Antropologice şi Biomedicale „Olga Necrasov” din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române participă la acest proiect de cercetare, care urmăreşte, pe de-o parte, descărcarea de sarcină arheologică a monumentelor care compun ansamblu monahal din staţiunea Călimăneşti în vederea reastaurării lor, iar pe de altă parte, să verifice sarcofagul, unic între mormintele boiereşti şi domneşti din ţară datorită formei lui, în condiţiile în care există supoziţii că acesta ar fi fost mutat la începutul secolului trecut.

„Există în arhiva Institutului Naţional al Patrimoniului câteva cereri de prin 1930 de mutare a sarcofagului de la Mânăstirea Cozia la Muzeul Naţional de Istorie şi atunci am urmărit ca prin această cercetare să verificăm dacă a fost mutat. Dar nu, nu a fost mutat. Este cel original şi se află într-o stare bună de conservare. Este un sarcofag din piatră, unic în România, fiind prevăzut cu o nişă cefalică, specifică mormintelor din zona Europei Apusene din perioada secolelor V-XV. d. Chr. Mormântul a fost cercetat pentru prima oară în perioada interbelică, în cadrul unui proiect de restaurare iniţiat începând cu anul 1927. Alături de sarcofagul voievodului se află şi mormântul mamei domnitorului Mihai Viteazul, călugăriţa Teofana. În anul 1938, osemintele domnitorului şi ale Teofanei au fost depuse în cutii de marmură de Rusciuk şi aşezate în acest sarcofag”, a precizat arheologul Ion Tuţulescu.

 

Mormântul a fost profanat de mai multe ori

 

Domnitorul Mircea cel Bătrân a murit la 31 ianuarie 1418 şi a fost înmormântat în ziua de 4 februarie a aceluiaşi an la ctitoria lui de la Călimăneşti, aşa cum şi-a dorit. În decursul anilor, mormântul lui a fost însă profanat de mai multe ori, la fel ca şi biserica în care se află acesta.

„Primele informaţii veridice legate de profanarea mormântului sunt din anul 1821, când trupele eteriste, care se retrăgeau către Transilvania după înfrângerea de la Drăgăşani, jefuiesc mănăstirea şi implicit locul de veci al domnitorului. O altă profanare este menţionată în perioada ocupaţiei germane în perioada anilor 1916-1918. Într-un document din martie 1919, superiorul mânăstirii, Protosinghel Anastasie Popescu, scria Ministerului Culturii că Monumentul Cozia se află într-o stare jalnică, de plâns, din cauza armatelor inamice care în invazie pe marginea Oltului au prădat şi au profanat acest sfânt lăcaş, biserica şi paraclisul transformându-le în grajd de cai, iar casele devastându-le şi lăsându-le într-o completă ruină. Trupele care au ocupat Cozia au spart piatra comemorativă de pe mormântul lui Mircea cel Bătrân, aceasta fiind refăcută în 1936, cu o pisanie alcătuită de Nicolae Iorga. În 1938, piatra a fost schimbată, în locul ei aşezându-se pe mormântul voievodului actuala piatră funerară, care a fost adusă din Bulgaria”, a mai spus arheologul vâlcean.

 

ADN-ul mamei lui Mihai Viteazul, în cercetare

 

Cercetările arheologice desfășurate la Mânăstirea Cozia scot la iveală noi detalii despre mormintele domnești din incintă. După confirmarea faptului că sarcofagul lui Mircea cel Bătrân este original și nemutat din poziția sa istorică, specialiștii au cercetat mormântul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul.

„Asta este ce a mai rămas din Maica Teofana. O să cerem profil ADN”, a declarat arheologul Ion Tuțulescu, pentru vocea-valcii.ro, confirmând că echipa de cercetare intenționează să propună realizarea unei analize genetice complete.

În cazul Teofanei, analiza ADN ar putea fi un pas decisiv pentru confirmarea oficială a rămășițelor și pentru completarea unui capitol esențial din istoria medievală a României.

Există mai multe speculații despre originile lui Mihai Viteazul. Pe o parte, domnitorul ar fi fost fiul Teodorei Cantacuzino și s-ar trage din neam grecesc, dintr-o familie bizantină. În același timp, alte surse spun că aceasta era comerciantă de rachiu, originară din Târgul de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec.

Cert este mama lui Mihai Viteazul s-a călugărit spre sfârșitul domniei fiului ei, luând numele de Teofana, şi a murit în anul 1605 sau 1606, fiind înmormântată în biserica Mănăstirii Cozia.