Modificarea genetică a celulelor imunitare ale unui pacient cu HIV pentru a identifica și distruge acest virus a reușit să țină sub control infecția în cadrul unui studiu preliminar restrâns, realizat în premieră pe subiecți umani.

 

Cercetătorii au afirmat însă că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se confirma aceste rezultate și a se stabili care pacienți au cele mai mari șanse de a beneficia de acest tratament, transmite marți Reuters.

Studiul de fază 1 a vizat CAR-T, o terapie administrată o singură dată, în cadrul căreia celulele T ale pacientului sunt extrase, modificate și multiplicate într-un laborator și apoi reintroduse în organismul acestuia. În acest caz, CAR-T a vizat zonele de legare CD4 și CCR5 ale virusului HIV.

În cazul în care nu este tratat, virusul se multiplică și distruge celulele care luptă cu infecțiilor, evoluând în cele din urmă spre sindromul imunodeficienței umane dobândite (SIDA).

La nivel mondial, aproximativ 41 de milioane de persoane trăiesc cu HIV și, cu toate că progresele în terapia antiretrovirală au transformat această infecție într-o afecțiune gestionabilă, tratamentul trebuie continuat pe tot parcursul vieții.

Spre deosebire de „tratamentele” anterioare împotriva HIV care implicau administrarea de celule stem din măduva osoasă provenite de la un donator cu o mutație genetică rară care conferă rezistență la infecția cu HIV la pacienții cu cancer, cercetătorii au declarat că terapia CAR-T ar putea fi utilizată pe o categorie mult mai largă de pacienți.

„Obiectivul nostru este să facem aceste terapii accesibile din punct de vedere financiar și fizic”, a declarat doctor Boro Dropulic, director executiv al organizației americane non-profit Caring Cross, care a colaborat la studiu cu cercetători de la Universitatea California din San Francisco, Universitatea California din Davis și Spitalul Universitar Case Western.

Dintre cei trei pacienți incluși în studiul clinic care au primit o doză standard de CAR-T, doi au prezentat niveluri nedetectabile sau foarte scăzute de HIV după întreruperea terapiei antiretrovirale - unul peste doi ani, până în prezent, iar altul aproape un an. Un al treilea participant a înregistrat o recidivă timpurie, însă a reușit apoi să țină HIV sub control la niveluri scăzute, dar detectabile.

Alți trei pacienți care au participat la studiu, care s-a concentrat asupra siguranței, nu au fost tratați în prealabil cu chimioterapie utilizată pentru a pregăti măduva osoasă pentru reinfuzarea celulelor, în timp ce altor trei li s-a administrat o doză mai mică de CAR-T.

„Cei doi care au întrerupt (medicamentele anti-HIV) de cel mai mult timp și se simt bine au fost, foarte important, diagnosticați destul de repede și li s-a administrat terapie destul de repede”, a spus dr. Steven Deeks, profesor de medicină la Universitatea California din San Francisco și cercetător principal în cadrul studiului.

Terapia antiretrovirală „îngheață virusul pe loc”, astfel încât să nu poată suferi mutații, împiedicând totodată sistemul imunitar al organismului să fie „devastat de HIV”, a explicat el.

Deeks a precizat că se lucrează în prezent pentru a se determina motivul pentru care unii pacienți au răspuns bine la terapie.