Sezonul premiilor Nobel debutează luni cu tradiţionalul său lot de speculaţii - premiul pentru pace ar putea fi atribuit libertăţii presei sau activistei Greta Thunberg, iar cel pentru literatură ar putea fi câştigat de scriitorul francez Michel Houellebecq sau de autoarea antiguano-americană Jamaica Kincaid.

Premiul pentru literatură şi cel pentru pace, atribuite pe 8 şi 9 octombrie, atrag de obicei toate privirile. Dar, într-un an marcat de cea mai gravă pandemie din ultimul secol şi de o recesiune economică majoră, premiile pentru medicină - ce va fi anunţat luni -, pentru fizică - programat marţi - pentru chimie - ce va fi decernat miercuri - şi pentru economie - al cărui câştigător va fi cunoscut pe 12 octombrie - vor beneficia la rândul lor de o atenţie specială, deşi comitetele ştiinţifice pretind că nu se lasă influenţate de actualitate.

„Pandemia este o mare criză pentru omenire, dar ea ilustrează cât de importantă este ştiinţa”, a subliniat Lars Heikensten, preşedintele Fundaţiei Nobel, organizaţia care atribuie celebrele recompense create din dorinţa inventatorului suedez Alfred Nobel.Totuşi, este puţin probabil ca unul dintre aceste premii să recompenseze lucrări asociate în mod direct cu Covid-19, întrucât cercetările premiate cu Nobel necesită adeseori mai mulţi ani de verificări.

Pentru cea de-a 101-a ediţie a premiilor Nobel - cel pentru pace este atribuit la Oslo, celelalte patru la Stockholm -, experţii consideră că sezonul 2020 rămâne unul foarte deschis. „Nu există reale progrese majore către pace sau acorduri de pace”, a remarcat Dan Smith, directorul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).

În contextul în care jurnaliştii devin tot mai des ţinte pe câmpurile de război şi „fake news”-urile parazitează dezbaterile publice din ţările în care domneşte pacea, anumiţi experţi sunt de părere că libertatea presei va fi încununată în acest an cu premiul Nobel pentru pace. Cine ar putea fi laureatul? Poate ONG-ul francez Reporteri Fără Frontiere (RSF), afirmă istoricul Asle Sveen şi directorul Institutul de Cercetare pentru Pace din Oslo, Henrik Urdal, care evocă şi Comitetul pentru protejarea jurnaliştilor (CPJ), cu sediul la New York. „În timpul conflictelor, este extrem de important ca jurnaliştii să contribuie la furnizarea de informaţii despre ceea ce se întâmplă, atât pentru a stabili responsabilităţile ce revin părţilor adverse, cât şi pentru a informa restul lumii”, a subliniat Henrik Urdal.

Un alt front major al crizelor mondiale, lupta împotriva schimbărilor climatice, ar putea obţine primul său premiu Nobel după cel decernat fostului vicepreşedinte american Al Gore şi Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC). La doar 17 ani, tânăra activistă suedeză Greta Thunberg este, la fel ca anul trecut, citată printre posibilii laureaţi, atât singură, cât şi alături de alţi activişti sau de mişcarea ei „Fridays for Future”. Cât priveşte numele celui care îi va urma prim-ministrului etiopian Abiy Ahmed, laureatul Nobelului pentru pace din 2019, alţi experţi citează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), ONG-ul Transparency International, cancelarul german Angela Merkel, ONU şi secretarul său general, Antonio Guterres, şi politiciana şi activista afgană Fawzia Koofi.

În privinţa Nobelului pentru literatură, va însemna oare anul 2020 sfârşitul polemicilor? După alegerea controversată a cantautorului american Bob Dylan în 2016, Academia Suedeză a fost prinsă într-un scandal sexual care a divizat-o atât de mult încât s-a văzut nevoită să amâne decernarea premiului din 2018 - o premieră în ultimii 70 de ani.

În 2019, când toată lumea credea că situaţia şi prestigiul instituţiei au fost restabilite, Academia Suedeză l-a recompensat pe romancierul austriac Peter Handke, un scriitor care s-a remarcat prin controversate opinii pro-sârbe despre războiul din fosta Iugoslavie.

„Dacă Academia ştie ce este benefic pentru ea, atunci o va alege pe Jamaica Kincaid”, a pronosticat Bjorn Wiman, redactorul-şef al departamentului de cultură din cadrul principalului cotidian suedez, Dagens Nyheter.

Autoarea antiguano-americană, în vârstă de 71 de ani, este cunoscută pentru explorarea în textele sale a unor teme foarte actuale: rasism, colonialism şi problematica genului. Acelaşi portret de laureat Nobel i se potriveşte foarte bine şi scriitoarei franceze Maryse Conde. Adeseori criticată pentru faptul de a fi prea centrată pe Europa, care a dat cinci dintre ultimii şase laureaţi ai premiului Nobel pentru literatură, Academia Suedeză ar putea să îşi îndrepte atenţia în acest an în afara „Bătrânului Continent” şi să o premieze pe scriitoarea americană Joan Didion, potrivit criticului literar Madelaine Levy.

Scriitoarele canadiene Anne Carson şi Margaret Atwood, autoarele americane Joyce Carol Oates şi Marilynn Robinson şi romanciera kenyană Ngugi wa Thiong'o figurează la rândul lor pe lista favoriţilor. Dintre scriitorii din Europa, ungurul Peter Nadas, albanezul Ismail Kadare şi românul Mircea Cărtărescu au fost citaţi cu regularitate în ultimii ani, la fel ca francezul Michel Houellebecq, fin analist al spleen-ului occidental. Numele scriitoarei britanice Hilary Mantel, o specialistă a romanului istoric, a apărut în acest an pe lista favoriţilor.

Deşi anunţarea câştigătorilor premiilor Nobel se va face la fel ca în fiecare an, tradiţionalele ceremonii de înmânare a acestor recompense, programate în fiecare an pe 10 decembrie, vor avea loc în formate reduse. În plus, prestigiosul banchet al laureaţilor Nobel de la Stockholm a fost anulat, marcând astfel o premieră după anul 1944.