Cunoştinţele, expertiza şi practicile legate de producerea şi consumarea cuşcuşului, muzica şi dansul tradiţional chamame, din nordul Argentinei, precum şi tradiţia servirii mesei la centrele „hawker” din Singapore, au fost incluse miercuri de UNESCO pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.

Dosarul intitulat „Cunoştinţele, expertiză şi practicile legate de producţia şi consumul cuşcuşului” a fost iniţiat de Algeria, Maroc, Mauritania şi Tunisia, ţări care îşi dispută de multă vreme paternitatea acestui preparat ancestral, obţinut din griş din grâu dur, orz sau porumb şi servit cu legume, carne sau peşte condimentate ingenios, potrivit AFP. Cele patru ţări au susţinut că aceste cunoştinţe şi practici sunt parte integrantă din patrimoniul lor cultural şi sunt comune tuturor comunităţilor din Algeria, Maroc, Mauritania şi Tunisia, indiferent de sex, vârstă, sedentare sau nomade, rurale sau citadine, inclusiv cele care au emigrat, în toate circumstanţele, atât cotidiene, cât şi festive.

Aceştia au mai scos în evidenţă, în afară de calitatea sa de „mâncare emblematică”, dimensiunile sale sociale, simbolistica sa foarte puternică - solidaritate, convieţuire, partajare -, dar şi caracterul „universal”, cuşcuşul fiind astăzi un preparat apreciat în lumea întreagă. Totodată, tradiţia cuşcuşului presupune mai multe practici: artizanii care fabrică instrumentele legate de prepararea cuşcuşului, agricultorii care produc cerealele, morarii care le transformă în griş, comercianţii, hotelierii.

Muzica chamame, interpretată în principal la acordeon şi chitară, este tipică pentru celebrările festive şi religioase din provincia argentiniană Corrientes (în nord-est), potrivit AFP. Acest stil muzical popular, pe care se dansează în perechi, s-a născut la sfârşitul secolului al XIX-lea, când cultura amerindienilor guarani a fost influenţată de polca, mazurca şi valsul imigranţilor europeni. Este totodată dansat şi în unele regiuni frontaliere din Brazilia, Paraguay şi Uruguay.

„Dansul Chamame poartă un mesaj de fraternitate şi de integrare. Ne uneşte într-o mare naţiune, a chamame-ului, în care sunt incluse regiuni din Brazilia, Paraguay şi Uruguay. Este un patrimoniu viu, care ne uneşte şi ne identifică”, a declarat Gabriel Romero, preşedintele institutului regional al culturii din Corrientes, salutând decizia UNESCO.

Muzicienii Raul Barboza, Ramona Galarza, Chango Spasiuk, Teresa Parodi, Peteco Carabajal, Antonio Tarrago Ross, se numără printre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai genului chamame.

Centrele „hawker” din Singapore, spaţii pentru servirea mesei în aer liber, au fost înfiinţate în anii 1970 pentru a găzdui foştii vânzători stradali, denumiţi şi „hawkers”, în dorinţa autorităţilor de a organiza activităţile comerciale de pe insulă şi de a oferi localnicilor o varietate de mâncăruri ieftine, fără pretenţii, precum şi un cadru de socializare, potrivit Reuters.

„Aceste centre funcţionează asemenea unor „sufragerii comunitare”, unde persoane din diverse medii se reunesc şi împărtăşesc experienţa servirii mesei la micul dejun, prânz şi cină”, a precizat UNESCO.

Bucătari celebri precum Anthony Bourdain şi Gordon Ramsay au vorbit în repetate rânduri despre preparatele lor preferate servite la centrele „hawker” cum ar fi puiul cu orez. Filmul „Crazy Rich Asians”, din 2018, cuprinde scene în care personajele se înfruptă din farfurii pline până la refuz într-o celebră piaţă deschisă pe timpul nopţii, iar unele tarabe din centre „hawker” au primit chiar stele Michelin pentru preparate ale căror preţuri nu depăşesc câţiva dolari.