„Statu` la vase”, unul dintre cele mai vechi obiceiuri, unic în România, sărbătorește, în a doua zi de Paști, toate cuplurile căsătorite în ultimele 12 luni, originare din Șugag, județul Alba. Sătenii le aduc vase și lucruri necesare în gospodărie, iar tinerii îi servesc cu bucate tradiționale.

În acest an, la străvechiul obicei închinat vieţii de familie, denumit „Statu` la vase”, care are loc în comuna Şugag din Munţii Sebeşului, sunt cinstite doisprezece perechi de tineri, care s-au căsătorit în anul pascal 2017-2018. În 2017 au fost sărbătorite 18 cupluri. Obiceiul se desfăşoară, lunea, în curtea bisericii din Şugag, după Sfânta Liturghie, unde tinerele familii, îmbrăcate în port popular, îşi aşteaptă naşii, rudele şi prietenii care aduc vase sau alte daruri potrivite pentru gospodărie, iar apoi rămân împreună până seara și ascultă muzică populară. Astfel, după slujba religioasă, cei 24 de tineri îmbrăcaţi în costume tradiţionale aşteaptă în curtea bisericii, cu o masă împodobită, să iasă oaspeţii de la slujbă pentru a-i servi cu bunătăţi tradiţionale, cu preponderenţă pregătite pentru Paşti, precum ouă roşii, drob, preparate din carne de miel, cozonaci, pască, prăjituri, colăcei, vin şi ţuică. Totodată, în curtea bisericii tinerii primesc binecuvântarea preoţilor. Cu acest prilej sunt sfinţite mesele îmbelşugate, iar slujba se încheie cu îndemnul făcut de preoţi pentru naşi de a le fi sprijin tinerilor căsătoriţi, de a-i îndruma şi sfătui la fiecare necaz din viaţa lor, iar tinerelor familii le sunt adresate urări de bunăstare, viaţă lungă, fericită şi prosperă. Aproape toată comunitatea vine cu daruri pentru cuplurile proaspăt căsătorite, obiceiul tradiţional constând în aducerea de vase şi obiecte de uz casnic, unele realizate de meşteri populari, spre exemplu, unelte de lemn, ciubere şi vase pentru gospodărie.După ce mănâncă din bunătățile tradiționale și socializează, sărbătoarea continuă anul acesta cu un spectacol folcloric. Etnologii spun că „Statu’ la vase” ar data din perioada dacilor şi este un străvechi obicei, unic în ţară, ce reuneşte atât sărbătorirea întemeierii unei familii, cât şi sărbătorirea Sfintei Învieri a Domnului.

„Statu’ la vase este un obicei străvechi şi ne bucurăm că, împreună cu administraţia locală, Biserica şi comunitatea din Şugag, am reuşit să îl păstrăm şi să îl punem în valoare. Este un obicei cu origini străvechi ce semnifică o uniune a comunităţii locale în jurul tinerei familii pentru a o sprijini să înceapă noua viaţă şi să îşi întemeieze gospodăria. Despre «Statu’ la vase în Lunea Paştelui» sunt specialişti care spun că este un obicei unic în România”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Pregătirile pentru „Statu’ la vase” au început odată cu intrarea în Săptămâna Mare, când oamenii satului îşi curăţă casele, îşi purifică şi îşi pregătesc veşmintele şi sufletele pentru a întâmpina cum se cuvine Învierea Domnului. Costumele cu care mirii şi miresele se îmbracă în a doua zi de Paști sunt scoase din lada de zestre, curăţate şi pregătite încă de la începutul Săptămânii Mari, de luni sau marţi, povestesc sătenii. Tot pentru acest obicei, în Miercurea Mare, familiile mirilor ce s-au căsătorit în anul Pascal ce a trecut duc la biserică daruri de mulţumire pentru o viaţă lungă şi fericită a tinerilor. Potrivit etnografilor, în trecut vasele folosite în ceremonialul acesta erau confecţionate din lemn şi lut. În prezent, unele vase sunt cumpărate de la vânzătorii ambulanţi care, cu prilejul acestei sărbători, umplu uliţele din vatra satului, mai ales cele mai apropiate de biserică. Obiceiul, care îşi are originile în negura timpului şi nici măcar nu se cunoaşte cu exactitate când a apărut, a fost reluat în anul 2008, după o pauză de 18 ani.

Şugag, comună veche de oieri, se află la 30 de kilometri de Sebeş, fiind una dintre cele mai mari şi mai bogate localităţi de pe Valea Sebeşului. Comuna este atestată documentar din anul 1575 şi îşi trage numele de la apele tumultoase ce se scurg de pe versanţii munţilor, denumite în limbajul popular şugăgi. Şugagul are o suprafaţă de peste 250 de kilometri pătraţi şi peste 2.700 de locuitori. Zona Văii Sebeşului, pe care Mihail Sadoveanu o denumea Valea Frumoasei, cuprinde în arealul Şugagului rezervaţia naturală de la Luncile Prigoanei şi Porţile Raiului.