Cenușa astrofizicianului Stephen Hawking va fi îngropată, anul acesta, la Westminster Abbey, unde sunt înhumate și rămășițele pământești ale savanților britanici Isaac Newton și Charles Darwin.

Informația a fost făcută publică de reprezentanții mănăstirii, marți. Anterior, familia astrofizicianului a anunțat că funeraliile vor avea loc pe 31 martie, de la ora 13.00 GMT, la Biserica Great St Mary de la Universitatea Cambridge, la mică distanță de Colegiul Gonville and Caius, unde a lucrat Hawking vreme de peste 52 de ani. După funeralii, va fi organizată o reuniune privată la Colegiul Trinity. Hawking, comparat ca savant cu Albert Einstein și Isaac Newton, a murit la vârsta de 76 de ani, pe 14 martie. Savantul, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat rapid de la începutul anului, a murit în locuința sa din Cambridge, în liniște. Hawking era ateu, dar Lucy, Robert și Tim Hawking, copiii săi, au transmis că funeraliile vor include și elemente tradițional religioase și vor reflecta „amplitudinea și diversitatea vieții”.

John Hall, decan de Westminster, a declarat: „Este total potrivit ca rămășițele profesorului Stephen Hawking să fie înhumate la mănăstire, lângă cele ale respectabililor colegi savanți. Credem că este vital ca știința și religia să conlucreze pentru a afla răspunsuri la marile întrebări privind misterele vieții și universului”. Newton a fost înmormântat la mănăstire în 1727, iar Darwin, lângă el, în 1882. Printre alți faimoși savanți ale căror morminte se află la mănăstire se numără expertul în fizică atomică Ernest Rutherford, care a murit în 1937, și Joseph John Thomson, recompensat cu premiul Nobel pentru fizică în 1906, decedat în 1940. La aceeași mănăstire sunt îngropați mai mulți regi, câteva regine și opt premieri britanici.

Cea mai recentă personalitate înhumată la Westminster Abbey a fost actorul Laurence Olivier, în 1989. Născut pe 8 ianuarie 1942 - la 300 de ani de la moartea părintelui ştiinţei moderne Galileo Galilei -, Stephen Hawking a fost ferm convins că fizica este destinul său. Însă soarta i-a jucat lui Hawking o festă crudă. Suferind de scleroză laterală amiotrofică (denumită şi boala Lou Gehrig), o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 21 de ani, Stephen Hawking a fost, timp de peste 50 de ani, imobilizat într-un scaun cu rotile şi comunica prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal. Pacienţii diagnosticaţi cu boala de care suferea Stephen Hawking trăiesc, în medie, trei ani, numai 10% dintre aceştia reuşind să supravieţuiască mai mult de 10 ani. Cu toate acestea, celebrul fizician a reușit să depășească cu mult speranţele medicilor. Profesorul i-a îndemnat pe toţi oamenii cu dizabilităţi fizice să se concentreze asupra lucrurilor pe care le pot face şi să nu regrete lucrurile pe care nu pot să le facă.