Seriile de tablouri „Nus Bleus'', „Intérieurs de Vence'', albumul „Jazz'' sau monumentala lucrare „La Gerbe'' sunt piesele de rezistență ale unei expoziții deschise începând de marți la Grand Palais din Paris și care documentează ultimii ani de creație ai pictorului francez Henri Matisse, perioadă considerată „cea mai prolifică'', informează AFP.

 

Intitulată „Matisse 1941-1954'', expoziția reunește 320 de lucrări - picturi, desene, cărți ilustrate, guașe decupate, textile sau vitralii - care atestă efervescența creatoare atinsă de artist înainte de a se stinge din viață la vârsta de 84 de ani.

În 1941, Matisse suferă o intervenție chirurgicală majoră, din care scapă cu viață „ca prin urechile acului'', după cum i-a scris prietenului lui Albert Marquet. În plus, întrucât era considerat de autoritățile naziste un artist „degenerat'', nu mai expune.

La acea epocă era așadar „un bărbat vârstnic, cu un handicap parțial, care abia mai reușea să stea în picioare'', a explicat Claudine Grammont, curatoarea expoziției realizată în colaborare cu Centrul Pompidou și fostă directoare a muzeului Matisse de la Nisa.

Paradoxal însă, adaugă ea, artistul intră în „cea mai prolifică perioadă a carierei sale: este cu adevărat apoteoza, ceea ce înseamnă că artistul este într-o formă dezinvoltă, de detașare... Pe scurt, un moment de grație.''

„S-a spus adesea, pe nedrept, că, în timpul acestei perioade, Matisse a încetat să mai picteze și că a făcut doar guașe decupate... Ei bine nu, Matisse a pictat 75 de tablouri în perioada 1941-1954'', a spus șefa departamentului de artă grafică de la Centrul Pompidou.

La acea vreme a creat de asemenea „peste 230 de guașe decupate pe hârtie'', a adăugat ea. „Doar în anul 1950 sunt realizate 40 de opere. Este mult pentru o persoană de 80 de ani''.

Expoziția, care își va închide porțile pe 26 iulie, reunește creațiile esențiale ale acestei perioade: ultima serie de 12 picturi „Intérieurs de Vence'' (1946-1948), albumul „Jazz'' (1947) și macheta corespunzătoare, dar și desene în pensulă sau cerneală.

Principalele elemente decorative ale capelei din Vence sunt de asemenea expuse, precum și panouri monumentale precum „La Gerbe'' (1953) și paleta sa de culori vii sub forma unui buchet de flori.

Totodată, sunt reunite în mod excepțional marile figuri din guașe decupate, cum ar fi seria de patru „Nus Bleus''.

Acest tip de operă este caracteristic pentru ultimii ani de creație ai lui Matisse, când artistul și-a modificat semnificativ maniera de a crea, „prin introducerea acestui nou mediu, cel al guașei decupate, care îl va determina să-și dezvolte un nou vocabular iconografic'' și va oferi artei sale o anvergură monumentală, explică Grammont.

De aceea expoziția este organizată pe două etaje, în săli vaste, care să poată găzdui aceste mari „ansambluri'' de guașe decupate, care erau „fixate pe pereții'' atelierului artistului și la care pictorul lucra deseori noaptea „pentru că suferea de insomnie''.

„Ceea ce am vrut să restituim prin această expoziție a fost tocmai această intimitate cu atelierul'', a precizat pentru AFP curatoarea. „Faptul că putem intra în atelierul lui Matisse pentru a ne regăsi în fața operelor'' asemenea unei „imersiuni''.