Un arheolog amator, ajutat de un detector de metale, a descoperit o sabie medievală care a fost probabil folosită în timpul celebrei Bătălii de la Grunwald, din 1410, când ordinul Cavalerilor Teutoni a fost înfrânt de o alianţă polonezo-lituaniană, transmite miercuri Live Science.

Alexander Medvedev a descoperit sabia în apropiere de Olsztyn, în nordul Poloniei, alături de resturile unei teci, ale unei centuri şi a două cuţite ce erau purtate, probabil în centură.

„O astfel de descoperire se face cu o frecvenţă de o dată la câteva zeci de ani," conform arheologilor. Deşi a rămas peste 600 de ani îngropată în pământ, sabia este bine conservată, conform lui Medvedev, care a donat obiectele descoperite Muzeului Bătăliei de la Grunwald, din Olsztyn.

Persoana care a folosit această sabie ar fi putut fi unul dintre cei aproximativ 66.000 de războinici care s-au luptat în Bătălia de la Grunwald, pe 15 iulie 1410, conform Encyclopedia Britannica. Bătălia, purtată în apropiere de satele poloneze Stębark (cunoscut şi sub numele de Tannenberg), Grunwald şi Ludwigsdorf, s-a încheiat cu victoria alianţei polono-lituaniene asupra cavalerilor teutoni, ordin monastic militar ce a fost înfiinţat în timpul cruciadelor din Ţara Sfântă, la sfârşitul secolului al XII-lea la Acra, şi care a condus ulterior Prusia şi părţi din Europa Centrală.

Cavalerii Ordinului Teuton au purtat deseori războaie împotriva vecinilor încă necreştinaţi, aşa cum era şi cazul Ducatului Lituanian. Marele duce al Lituaniei s-a convertit însă la creştinismul catolic şi s-a căsătorit cu regina poloneză Jadwiga. El a devenit rege al Poloniei după moartea soţiei sale şi a preluat numele Władysław al II-lea Jagiełło. El a rămas în istorie pentru faptul că a unit Polonia şi Lituania, punând bazele unei perioade de pace şi prosperitate în regiune.

Regele Jagiełło i-a convertit şi pe supuşii săi lituanieni la creştinism, însă cavalerii teutoni aveau dubii cu privire la sinceritatea convertirii acestuia la creştinism, iar în 1409 Marele Maestru teuton Ulrich von Jungingen a declarat război Poloniei şi Lituaniei, conform Encyclopedia Britannica. După o zi de lupte, von Jungingen a fost ucis de o lance care i-a străpuns gâtul şi trupele sale s-au retras. În total, din cei 39.000 de războinici polono-lituanieni, aproximativ 5.000 au murit pe câmpul de luptă. Dintre cei aproximativ 27.000 de războinici teutoni, 14.000 au fost luaţi prizonieri şi 8.000 au murit, conform Encyclopedia Britannica. După această înfrângere, Ordinul Teuton a intrat în declin.

Sute de ani mai târziu, sovieticii au încercat să-şi însuşească această victorie ca pe una rusească, pentru că un detaşament de războinici din Smolensk, un oraş din Rusia, a luptat de partea polono-lituaniană. În perioada Primului Război Mondial, germanii au câştigat o luptă împotriva trupelor ruse în apropierea câmpului de luptă medieval. Germanii, care îi considerau pe cavalerii teutoni drept un vector de răspândire a creştinismului şi civilizaţiei, au denumit bătălia câştigată împotriva ruşilor „Bătălia de la Tannenberg", astfel încât să poată pretinde că i-au răzbunat pe cavalerii teutoni care au fost înfrânţi de alianţa polono-lituaniană, mai menţionează Encyclopedia Britannica.

Nou descoperita sabie, probabil martoră a sângeroasei confruntări dintre teutoni şi trupele polono-lituaniene, este în prezent analizată şi supusă unui proces de conservare.

„Arheologii speră să afle mai multe despre statutul social al proprietarului acestei arme şi sunt curioşi să afle ce se ascunde sub stratul de rugină" care o acoperă, conform lui Szymon Drej, director al Muzeului Bătăliei de la Grunwald, care a preluat în grijă acest artefact rar.