Atunci când oamenii de ştiinţă au excavat în anii 1960 epava unei străvechi corăbii comerciale greceşti în largul coastelor nordice ale Ciprului, ei au descoperit o uimitoare capsulă a timpului, datând dintr-o perioadă crucială a civilizaţiei din spaţiul mediteraneean, după moartea lui Alexandru cel Mare.

 

Însă stabilirea vechimii epavei Kyrenia cu un grad ridicat de precizie s-a dovedit a fi dificilă, iar unele dintre datările ştiinţifice anterioare au furnizat concluzii care au intrat în conflict cu dovezile arheologice. Cercetătorii au calculat acum această cronologie cu o nouă precizie, folosind tehnici îmbunătăţite, despre care au spus că pot fi aplicate pentru a data şi alte epave străvechi.

Analizând materia organică prelevată de pe epavă, inclusiv bârnele din lemn ale corabiei, migdalele din încărcătura acesteia şi o piesă de joc numită astragalus, făcută din os de animal şi folosită ca zaruri, ei au ajuns la concluzia că nava s-a scufundat în jurul anului 280 î.Hr. Este o dată puţin mai târzie decât estimările ştiinţifice precedente, dar ea se potriveşte mai bine cu dovezile arheologice.

Stuart Manning, profesor de arheologie clasică la Universitatea Cornell din Statele Unite, a spus că Kyrenia este „o corabie legendară din perioada elenistică timpurie, esenţială pentru istoria tehnologiei maritime antice".

Nava, lungă de aproximativ 14 metri, era construită din lemn cu înveliş de plumb, cu un catarg purtând o pânză pătrată şi avea probabil la bordul său un echipaj de patru persoane. S-a scufundat la aproximativ 1,6 km de coastă. La bord se aflau aproape 400 de amfore - recipiente mari de ceramică cu două mânere - unele pline cu migdale, iar altele probabil cu vin, alături de pietre grele de moară folosite ca balast.

„Probabil că se îndrepta spre sau dinspre Cipru, iar încărcătura - mai multe tipuri de amfore - sugerează că făcea comerţ în zona Mării Egee şi a Mediteranei de Est. Principala încărcătură cuprindea amfore de un tip asociat cu insula Rodos din sud-estul Mării Egee", a declarat Stuart Manning, autorul principal al studiului publicat în revista PLOS ONE.

Folosind diverse probe, cercetătorii au stabilit că nava a fost construită în perioada 345 î.Hr.-313 î.Hr. şi s-a scufundat între anii 286 î.Hr. şi 272 î.Hr.

Moartea, în 323 î.Hr., a lui Alexandru cel Mare, care cucerise teritorii mari din regiunea mediteraneeană şi dincolo de ea, a dus la lupte regionale pentru putere. Ciprul a devenit o zonă disputată între succesorii lui Alexandru care domneau în regiunea Mării Egee şi cei din Egipt, cei din urmă câştigând controlul asupra insulei.

Rămăşiţele navei Kyrenia sunt expuse în prezent la un muzeu din Cipru.