Prefecţii şi şefii de instituţii ar putea candida fără să renunţe la posturile pe care le ocupă

Democrat-liberalii au pregătit un proiect de lege care să permită prefecţilor, subprefecţilor şi directorilor de servicii deconcentrate să-şi păstreze posturile deţinute chiar dacă vor participa la alegerile din acest an. Mai exact, funcţionarii publici care ocupă posturi de conducere şi care vor să candideze pentru un mandat de primar, preşedinte al consiliului judeţean, deputat, senator, consilier local sau judeţean ar urma doar să-şi suspende raporturile de serviciu, fără să mai fie obligaţi să-şi dea demisia, după cum prevede actuala legislaţie.

Şase senatori, printre care şi ministrul de Interne, Traian Igaş, au depus la Senat, înainte cu o săptămână de vacanţa parlamentară, o iniţiativă prin care propun eliminarea obligativităţii ca funcţionarii publici din posturi de conducere să îşi dea demisia din funcţie, dacă vor să candideze pentru funcţii de demnitate publică. Potrivit prevederilor actuale ale Statutului funcţionarilor publici, înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot candida pentru funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu. Iniţiatorii arată, în expunerea de motive la propunerea legislativă, că această abordare este una discriminatorie prin raportare la prevederile constituţionale privind dreptul cetăţenilor români de a alege şi a fi aleşi. Aceştia arată că iniţiativa legislativă vizează eliminarea tratamentului juridic inegal aplicabil diferitelor categorii de destinatari ai legii în ceea ce priveşte posibilitatea de a candida pentru o funcţie de demnitate sau de autoritate publică. Ei susţin că încetarea raporturilor de serviciu trebuie să fie incidentă numai începând cu data numirii efective în urma câştigării alegerilor. Astfel, dacă iniţiativa celor şase parlamentari va fi adoptată până în toamnă de Parlament, toţi funcţionarii publici care vor intra în lupta electorală vor avea rezervate posturile pe care le ocupă, astfel încât nu vor mai avea nimic de pierdut în cazul unui eşec. Ca răspuns la această iniţiativă, USL a transmis că se opune proiectului de lege, considerând că aceasta este o nouă tehnică a PDL de perfecţionare a "furtului în alegeri". "Aceasta este o lege cu dedicaţie pentru clientela de partid, pentru funcţionarii numiţi pe criterii politice şi o acţiune prin care este politizată din nou administraţia publică. Asistăm la o nouă încercare din partea actualei puteri de a schimba legile în funcţie de propriile interese politice şi electorale. După ce a politizat întreg aparatul administrativ, acum, coaliţia de guvernare doreşte să folosească în mod direct, fără niciun fel de jenă, instituţiile statului în confruntarea electorală. Este o încercare de a legaliza statul-captiv, adică statul care este folosit în interesul celor aflaţi la guvernare", se arată într-un comunicat al USL. Uniunea susţine că prin acest proiect de lege PDL doreşte să permită funcţionarilor publici numiţi politic în posturile de conducere să folosească instituţiile pe care le conduc în campania electorală. Iniţiativa legislativă a fost depusă la Senat, care este prima Cameră sesizată, şi se află în prezent în dezbatere publică.