Mâine, este ultima zi în care aleşii locali mai pot jongla cu propriile doctrine politice, după 11 august, acest joc al migraţiilor politice, practicat cu atâta dibăcie de oportuniştii politicieni, având reguli stricte, cei care le încalcă urmând să plătească scump, chiar cu preţul funcţiei publice. Lipsiţi de orice verticalitate, majoritatea consilierilor, viceprimarilor şi primarilor sunt prea puţin conştienţi de ceea ce reprezintă principiile liberale, sociale etc., singura regulă după care se ghidează fiind interesul personal sau poate cel de grup restrâns. Aşa se explică cum întreaga viaţă politică a fost marcată de scandaluri politice, de trădări care au învrăjbit vechi prieteni. Una dintre cele mai zdruncinate filiale rămâne în continuare PSD Bihor, care, după alegeri, a înregistrat dezertări în masă. Numai în ultimele câteva luni, doi dintre consilierii judeţeni, Teodor Maghiar şi Ştefan Dulău, au trecut în tabăra PC, respectiv PD. În ce priveşte o informare clară despre numărul consilierilor, viceprimarilor şi primarilor de pe listele PSD, conducerea judeţeană a acestui partid a refuzat să o facă publică, teama poate de cruntul adevăr făcându-i să mai amâne inevitabilul. În schimb, conducerea PRM s-a arătat mulţumită de modul în care s-a consolidat filiala judeţeană. În urma declaraţiilor de apartenenţă politică, PRM şi-a păstrat cei doi consilieri judeţeni şi pe cei patru consilieri municipali, la Oradea şi Beiuş. Lor li se adaugă trei consilieri orăşeneşti şi 67 comunali. La ora actuală, primarul de Brusturi şi Olcea, aleşi iniţial pe listele PRM, au trecut la alte partide, PRM nemaiavând în judeţ nici un primar. În ce priveşte viceprimarii, din trei a mai rămas unu. Un alt partid care a cunoscut în decursul anilor oscilaţii a fost PNL Bihor. Acest proces de "destabilizare" a fost întreţinut, cu mare interes, chiar de partenerii de Alianţă, care nu s-au sfiit să alimenteze conflictele din cadrul filialelor PNL şi nu s-au dat în lături atunci când s-a pus problema ademenirii în tabăra pedistă, cu fel şi fel de argumente financiare, a foştilor colaboratori PNL. Cu toate că protocolul din PD şi PNL stipula explicit că cei doi parteneri nu se vor transforma în tabere de refugiaţi pentru dizidenţii celuilalt partid, acesta nu a fost nicicând respectat, mai ales în Bihor, unde tensiunile dintre cele două partide a dus la dure luări de poziţii de o parte şi alta. Un ultim incident i-a avut protagonişti pe aleşii din comuna Batăr. Aici, primarul Gheorghe Bondar, ales pe listele PNL la alegerile din 2004, a trecut în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare, când încă social-democraţii mai păstrau aparenţa unui reviriment politic, în rândurile PSD. Şocul alegerilor din toamnă, când PSD a pierdut puterea, l-a făcut pe primarul din Batăr să-şi reconsidere poziţia, revenind la PNL. Sub presiunea constrângerilor ce vor interveni după 11 august, Bondar s-a gândit să-şi joace ultima carte şi s-a îndreptat spre PD, luând cu el şi trei consilieri locali PNL. "Nu aş fi plecat din PNL, dar după ce m-am întors am fost privit ca oaia neagră", a declarat Gheorghe Bondar. În replică, viceprimarul pedist, Ioan Mughiuruş, a trecut, la rândul lui, cu alţi doi consilieri PD la... PNL. Lor urmează să li se alăture întreaga organizaţie PD, nemulţumită de noul lider. După toate aceste mutaţii, numărul primarilor PNL aproape s-a dublat. Astfel, dacă în 2005, în Bihor, această formaţiune avea 9 primari, acum are 16, iar în ce priveşte consilierii locali, la această oră, numărul lor depăşeşte 300. Mâine este ultima zi în care declaraţiile de apartenenţă politică mai pot fi înregistrate la secretariatul unităţii administrativ-teritoriale în care aleşii îşi au domiciliul, după care, în termen de cinci zile, ele trebuie să se regăsească pe site-ul Consiliului Judeţean Bihor.