Începând de ieri, etnicii maghiari din România pot depune cereri prin care solicită şi obţinerea cetăţeniei ungare. Cererile pot fi depuse fie la Ambasada sau consulatele Ungariei din România, fie la unităţile administrative din Ungaria. De această facilitate pot să beneficieze şi românii care dovedesc că au avut un strămoş maghiar şi cunosc limba. Dubla cetăţenie pentru etnicii maghiari se acordă pe baza unei legi adoptată în luna mai a anului trecut, după câşigarea alegerilor de către Fidesz.

Etnicii maghiari din afara Ungariei au depus, ieri, primele cereri de obţinere a cetăţeniei acestei ţări în baza unei noi legi adoptate anul trecut cu o majoritate covârşitoare de parlamentarii ungari şi care permite etnicilor maghiari să solicite obţinerea cetăţeniei ungare dacă pot dovedi că au origine ungară, că vorbesc limba acestei ţări şi că nu prezintă un pericol pentru securitatea publică sau cea naţională. Solicitanţii nu mai sunt nevoiţi să deţină o locuinţă în Ungaria pentru a obţine cetăţenia acestui stat.  Cererile de obţinere a cetăţeniei pot fi depuse la peste 90 de misiuni diplomatice din străinătate şi la 2.200 de birouri de înregistrare din Ungaria. În România, unde locuiesc peste 1,5 milioane de etnici maghiari, ambasada de la Bucureşti şi consulatele din Cluj şi Miercurea Ciuc au primit numeroase cereri ieri. Printre primii care s-au grăbit să beneficieze de facilităţile oferite de Guvernul Ungariei au fost preşedinţii consiliilor judeţene Harghita, Covasna şi Mureş, care s-au înscris pe lista de aşteptare de acum două luni. Tot ieri, la Oradea, preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania şi totodată vicepreşedinte al Parlamentului European, Laszlo Tokes, şi-a semnat cererea pentru obţinerea cetăţeniei maghiare, pentru care a militat încă din perioada precedentei guvernări conduse de prietenul său Viktor Orban. De altfel, apropierea dintre cei doi s-a concretizat şi în faptul că CNMT a fost preferat de Guvernul Ungariei pentru înfiinţarea de centre de consiliere pentru etnicii maghiari care vor să obţină dubla cetăţenie, ceea ce i-a iritat pe liderii UDMR. Astfel, ieri au fost deschise şi Centrele pentru democraţie înfiinţate de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) în mai multe localităţi, printre care şi în Oradea, pe strada Menumorut nr. 23, pentru a facilita accesul la cetăţenia ungară. Birouri similare vor funcţiona şi în Marghita şi Valea lui Mihai. UDMR nu se lasă mai prejos, anunţând că şi ei îi vor ajuta pe etnicii maghiari la întocmirea dosarelor. La nivel naţional, UDMR lansează şi o campanie de informare, distribuind fluturaşi cu toate informaţiile necesare. Reprezentanţii UDMR Bihor au precizat că pentru bihoreni cel mai simplu ar fi să-şi depună actele la primăriile localităţilor maghiare de la graniţă, cum ar fi Berettyoujfalu, Keresztes, Artand, Gyula etc. Dosarul trebuie să cuprindă cererea, copie după certificatul de naştere sau după certificatul de deces al părinţilor sau bunicilor care au deţinut cetăţenia maghiară înainte de 1920, sau au trăit în teritoriile româneşti aflate sub ocupaţie maghiară în perioada 1940-1945. De asemenea, dosarul mai trebuie să conţină un CV scris de mână în limba maghiară, buletinul sau paşaportul. Toate documentele trebuie însă traduse în limba maghiară de către un traducător autorizat. Cetăţenia maghiară ar urma să fie primită după câteva luni de la depunerea dosarului. Persoanele din România care obţin cetăţenia ungară pot cere eliberarea unui paşaport ungar, care le dă dreptul să călătorească fără vize în SUA sau Canada. De asemenea, noi cetăţeni care au rezidenţa în Ungaria pot vota la alegerile organizate de ţara vecină. Cei peste un milion de etnici maghiari din Slovacia s-au arătat mai puţin interesaţi de noua lege, susţin oficiali de la ambasada ungară din Bratislava şi de la Consulatul general din Kosice. Geza Farkas, consulul din Bratislava, a apreciat că acest lucru se explică prin faptul că multe persoane care trăiesc în regiunea de graniţă consideră probabil mai convenabil să îşi depună cererea în Ungaria. Janos Szerencses, consulul general din Kosice, a subliniat că legea actuală a cetăţeniei care este valabilă în Slovacia interzice slovacilor să depună cerere pentru obţinerea cetăţeniei altei ţări. Cei care încalcă legea îşi pierd cetăţenia slovacă.

În Serbia, locuită de peste 250.000 de etnici maghiari, aproximativ 8.000 de persoane au afirmat începând din noiembrie că ar dori să aibă cetăţenie dublă, a declarat Tamas Korsos, consul general în Subotica.