Judecătoarea Elena Pop Blaga, de la Tribunalul Bihor, trebuie să primească 4.900 de euro pentru că i-au fost interceptate, neautorizat, convorbiri, sub suspiciunea că ar pretinde mită, şi pentru condiţiile în care a stat în arest preventiv, a hotărât, marţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Elena Pop Blaga a fost reclamată în 2002 de un expert judiciar, pe motiv că ar fi pretins mită pentru a dispune plata unei expertize efectuate de acesta în cadrul unei proceduri comerciale. Poliţia şi Parchetul au organizat un flagrant, astfel că judecătoarei i-au fost ascultate convorbirea telefonică pe care a avut-o cu H.C. pentru a stabili o întâlnire şi discuţia cu acesta din timpul întâlnirii. Judecătoarea a fost reţinută şi arestată preventiv din 24 mai până la 22 iunie 2002. Ea a reclamat la CEDO condiţiile de detenţie, susţinând că a stat, împreună cu şase persoane, într-o celulă insalubră, de 15,75 de metri pătraţi, cu şase paturi şi un WC în interior. Ulterior, printr-un rechizitoriu din 28 octombrie 2002, Elena Pop a fost trimisă în judecată de DNA, pentru corupţie. În 2005, ea a fost achitată, din cauză că probele împotriva ei fuseseră obţinute ilegal, neexistând o autorizaţie pentru interceptarea convorbirilor. Tot în 2005, judecătoarea a introdus o acţiune în civil contra Ministerului Finanţelor, cerând 10 milioane de euro daune pentru că a fost arestată ilegal, precum şi alte sume pentru cheltuieli de judecată, transport şi medicamente. Instanţele româneşti au dispus să i se plătească 20.000 de euro prejudiciu moral şi 4.281 de lei drept cheltuieli de judecată. Elena Pop a sesizat CEDO privind încălcarea articolului 3 - interzicerea torturii şi a tratamentelor inumane sau degradante - şi a articolului 8 - dreptul la viaţă privată - din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Judecătoarea a cerut despăgubiri de 112.000 de euro, ca daune morale, pentru cheltuieli medicale şi pierderea unor venituri în urma procesului, şi un milion de euro, cu titlu de prejudiciu moral.Guvernul român a arătat, pe de altă parte, în ceea ce priveşte cererea de daune materiale, că reclamanta şi-a reluat postul după achitare şi că i s-au plătit salariile din perioada procesului. CEDO a admis că au fost încălcate articolele 3 şi 8 din Convenţie şi a decis marţi ca reclamantei să i se plătească suma de 3.900 de euro cu titlu de daune morale şi încă 1.000 de euro cheltuieli de judecată.