PNL cere reexaminarea proiectelor de lege privind organizarea judecătorească şi statutul magistraţilor adoptate de către Guvern, considerând că în domeniul Justiţiei se face un simulacru de reformă, aşa cum a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, liberalul Flavius Baias, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Preşedinte al Comisiei Juridice din cadrul Delegaţiei Permanente a PNL, Baias a afirmat că cele două texte de lege, create în pripă şi adoptate "pe şest", în plină vacanţă parlamentară, "sunt doar anteproiecte pentru că nu se raportează la actuala Constituţie, ci la proiectul de revizuire, adoptat de Camera Deputaţilor". Baias a dat ca exemplu dispoziţiile privind Înalta Curte de Casaţie, instituţie care nu se regăseşte în actuala Lege fundamentală. În opinia fostului secretar de stat în Ministerul Justiţiei, cele două proiecte urmăresc doar subordonarea puterii judecătoreşti faţă de "partidul stat - PSD". Baias a mai spus că, pentru a asigura o reală independenţă a Justiţiei, cele două "pseudoproiecte" ar fi trebuit însoţite şi de proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). "Din textele propuse, ca şi din cele ce vor rămâne în vigoare din actuala lege de organizare judecătorească, rezultă că ministrul Justiţiei îşi păstrează toate competenţele privind bugetul acestui domeniu. Atâta timp, însă, cât ministrul Justiţiei este ordonator principal de credite, cele două proiecte sunt egale cu zero în privinţa asigurării independenţei reale a puterii judecătoreşti", a menţionat Baias, adăugînd că astfel de prerogative ar trebui să revină CSM. Baias a precizat că nu a văzut textele celor două proiecte, aşa cum au fost adoptate de Guvern, analiza lui bazându-se doar pe ceea ce a propus Ministerul Justiţiei şi a fost publicat pe site-ul acestei instutiţii. În opinia reprezentantului PNL, prin intermediul proiectului de lege pentru organizarea judecătorească, puterea executivă "aplică un tratament degradant instanţei supreme, în scopul subordonării ei totale". Baias a dat ca exemplu stabilirea de către Guvern a numărul de posturi pentru Înalta Curte. "În aceste condiţii, nu este greu de prevăzut ce se va întâmpla: Curtea va fi într-o dependenţă absolută faţă de Guvern, în privinţa numărului de posturi şi finanţarea acestora", a subliniat Baias. El a mai spus că noua lege are prevederi neclare în privinţa regulamentului de organizare şi funcţionare a Înaltei Curţi de Casaţie, iar referitor la conducerea completelor de judecată "se propune soluţia legislativă ilară şi ilogică, în care preşedintele va putea fi înlocuit de un vicepreşedinte, dar el nu va putea înlocui vicepreşedintele la conducerea completului de nouă judecători".