Marii perdanţi bihoreni ai campaniei de "recrutare" a primarilor sunt social-democraţii, care, din cei 39 de edili şefi cu care s-a aflat în fruntea listei după alegerile din iunie 2004, se mai pot lăuda doar cu 13, care, potrivit declaraţiei de apartenenţă politică, au decis să rămână fideli partidului chiar şi în momentele grele de după pierderea alegerilor generale. Cu toate că, până la începutul anului 2005, PSD reuşise să convingă alţi cinci primari să li se alăture, conducerea social-democraţilor bihoreni nu a reuşit să-i păstreze în ograda partidului, tactica lor de racolare fiind însuşită şi de partidele aflate acum la putere, astfel încât majoritatea edililor şefi s-au îndreptat fie spre PD (17), fie spre PNL (10) sau PC (1). Parlamentul României a adoptat, în luna iunie, legea migraţiei politice, potrivit căreia aleşii locali erau obligaţi ca, până la 11 august, să-şi declare apartenenţa politică, după care, în cazul în care decid să renunţe la partid, urmând să-şi piardă funcţia deţinută. Declaraţiile de apartenenţă politică trebuiau depuse la secretariatul unităţii administrativ-teritoriale de care aparţine fiecare primar, viceprimar, consilier local sau judeţean, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean. Potrivit datelor afişate pe site-ul Consiliului Judeţean Bihor, social-democraţii bihoreni au rămas cu numai 13 din cei 39 de primari care au câştigat alegerile locale din iunie 2004 pe listele PSD. După ce 20 dintre edili au migrat fie spre PD, fie spre PNL şi după discuţiile avute cu primarii rămaşi, preşedintele PSD Bihor, Mihai Bar, estima că, după 11 august, social-democraţii se vor putea baza pe 17 edili, care, din acel moment, se vor implica activ în politica partidului. Odată cu scadenţa depunerii declaraţiilor de apartenenţă politică, s-a dovedit că Bar a fost mult prea optimist, filiala al cărei lider este putându-se baza, în continuare, doar pe 13 primari. Aceştia sunt primii gospodari ai municipiului Beiuş, Silviu Odobasianu, care deţine, de altfel, şi funcţia de vicepreşedinte al PSD Bihor, precum şi pe cei ai comunelor Auşeu - Nicolae Teuşdea, Budureasa - Vasile Budău, Căpâlna - Gheorghe Vid, Cărpinet - Gligor Ţigan, Cefa - Ioan Sorin Roman, Drăgăneşti - Gheorghe Bogdan, Pocola - Ioan Mascaş, Remetea - Ionel Rif, Rieni - Andrei Chindea, Roşia - Vasile Ciuhandru, Sâmbăta - Viorel Ierina şi Ţeţchea - Florin Chirilă. Marii câştigători ai migraţiei primarilor sunt, cu siguranţă, democraţii, care au reuşit să-şi sporească numărul de edili cu 19, dintre care majoritatea au trecut, cel puţin pentru o perioadă, prin "purgatoriul" PSD. Ba chiar printre noii-veniţi se află şi un primar care a câştigat pe listele colegilor de Alianţă în comuna Batăr. De altfel, acesta a părăsit PNL imediat după alegerile locale, îndreptându-se spre partidul aflat atunci la putere, PSD, după care a fost reprimit în PNL, pentru ca, în august, acesta să-i trădeze din nou pe liberali, de data asta, pentru democraţi. Astfel, faţă de cei 26 de primari pe care i-a obţinut în urma alegerilor din iunie 2006, PD Bihor are acum înregimentaţi 45. În ceea ce priveşte celălalt partener din Alianţă, PNL Bihor a profitat şi el de pe urma oportunismului primarilor, ale căror interese personale primează doctrinei partidului din care au făcut parte. Astfel, liberalii au reuşit să "pună mâna" pe 10 noi edili şefi, care s-au adăugat zestrei iniţiale a acestora. UDMR Bihor a reuşit să-şi păstreze toţi primarii, la cei 21 adăugându-se şi alţi doi, tot de etnie maghiară, aceştia candidând însă pe liste ca independenţi. O singură filială bihoreană se poate "lăuda" cu o zestre minimală, de un prim gospodar. Este vorba de PC, care a reuşit să-l păstreze pe primarul din Girişu de Criş - Ioan Paşca, care, la un moment dat, decisese să se înscrie în PSD. Totuşi, trebuie remarcat faptul că, în Bihor, conservatorii au rămas cu un singur primar, în condiţiile în care, la alegeri, câştigaseră trei dintre candidaţii lor. Fără primari a rămas şi PRM, această formaţiune pierzând, de asemenea, doi edili şefi. În ceea ce priveşte viceprimarii, cei mai mulţi sunt membri UDMR (29), PNL (28) şi PD (25), în timp ce PSD a mai rămas cu 13 astfel de funcţii. Cu fotolii de viceprimar se mai pot lăuda PC (2), PRM (1), PNG (1) şi Forţa Democrată (1). De asemenea, viceprimarul comunei Sânmartin, Alexandru Iuhas, a decis să părăsească PSD împreună cu primarul Lucian Popuş, deşi amândoi erau lideri ai acestei formaţiuni politice, însă, în timp ce Popuş s-a îndreptat spre PD, Iuhas a rămas independent.