În ultimul an, s-a insistat foarte mult pe necesitatea schimbării legii electorale, care, potrivit unora dintre "actorii" din viaţa politică românească, era incompletă şi inadecvată sistemului european de valori din acest domeniu. De aceea, în aceste zile, în cele două Camere ale Parlamentului, se vor dezbate propunerile legislative privitoare la alegerile locale şi generale, propuneri elaborate de o comisie comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor. Prima dintre acestea, care a fost depusă la Senat pentru dezbatere şi adoptare, este cea referitoare la alegerile locale. Şi fără carte(de alegător) ai parte (de vot) Principalele reglementări pe care proiectul legislativ le conţine se referă la modul de desfăşurare efectivă a alegerilor locale şi la stabilirea unui prag electoral de 5%, pe care partidele trebuie să-l atingă pentru a putea să acceadă în consiliile locale şi judeţene. În cazul alianţelor politice şi a alianţelor electorale, acestea vor trebui să adune cel puţin 8% din voturi pentru a prinde locuri în legislativele locale sau judeţene. Spre deosebire de alegerile trecute sau de scrutinul pentru votarea Constituţiei, alegătorii îşi vor putea exprima votul numai pe baza actului de identitate, nefiind, astfel, nevoie de cartea de alegător. Adio, liste speciale! Pentru a încuraja prezenţa la vot, vor fi organizate secţii de votare în toate localităţile, inclusiv la sate, indiferent de numărul de locuitori. De aceea, exercitarea dreptului de vot se va face numai în localitatea de domiciliu a alegătorului şi numai la secţia de votare la care acesta este arondat. Astfel, vor fi eliminate listele electorale speciale şi separate, rămânând numai listele suplimentare pe care vor fi înregistrate persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în localitatea respectivă înainte cu trei luni de data alegerilor. Având în vedere desfăşurarea scrutinului pentru votarea noii Constituţii, când urna mobilă a "adunat" mai multe buletine de vot decât cele solicitate, în acest proiect de lege se precizează că, la această modalitate de votare, se va apela numai în cazul persoanelor "efectiv netransportabile şi numai la solicitarea scrisă a acestora". Deşi se vehicula ideea renunţării la cel de-al doilea tur de scrutin pentru desemnarea ocupantului fotoliului de primar, totuşi, în urma negocierilor dintre membrii comisiei comune, s-a stabilit păstrarea sistemului actual de vot, cu deosebirea că nu va mai conta prezenţa la vot. Prin urmare, un candidat va putea fi declarat câştigător încă din primul tur, cu condiţia să întrunească majoritatea voturilor valabil exprimate, chiar dacă numărul celor prezenţi la urne nu este de 50% plus unu dintre cei înscrişi pe listele electorale. Se cere girul parlamentarilor După cum spuneam, noua lege electorală se află, deocamdată, în faza de proiect, care va trebui discutat în cele două camere ale Parlamentului. De aceea, încă i se mai pot aduce modificări, fiind aşteptate amendamente din partea senatorilor şi deputaţilor. Deocamdată, grupurile parlamentare ale partidelor politice discută oportunitatea modificărilor propuse de Comisia comună, existând voci care se pronunţă împotriva lor sau cred că problema ar trebui aprofundată, pentru a se vedea care este opinia celor care vor candida pentru un fotoliu de primar sau consilier local ori judeţean. Vasile Duţă, senator PSD de Bihor, ne informează că a solicitat primarilor din judeţ să-şi exprime opinia vizavi de legea electorală. PNL Bihor crede, la rându-i, că proiectul de lege trebuie analizat de juriştii partidului, deputatul Cornel Popa exprimându-şi dorinţa ca România să "aibă o lege electorală europeană, care să respecte principiul universal al democraţiei şi al egalităţii de şanse".