În urma succesului pentru şefia PNL şi a declarării intenţiei de-al înfrunta pe Traian Băsescu, Crin Antonescu a devenit în mai puţin de câteva zile, un Obama fără pigment al României. Mass media nici nu avea nevoie de mai multe zile pentru pentru a crea o realitate artificială. Dar chiar dacă ar fi plauzibilă comparaţia, ea tot nu reprezintă un certificat de maximă competenţă politică. Dacă trecem dincolo de ocean, găsim la pigmentatul Obama, un şi mai mare ocean de isterie mediatică. Deocamdată, nimic nu-l califică pe mult adulatul Obama să-şi merite atributele mesianice. Decontul faptelor de abia de-acum urmează.

Revenind la Crin Antonescu, acesta pare a fi un personaj pozitiv, decent, însă nu acelaşi lucru se poate spune şi despre Dinu Patriciu. Pe postul său de antrenor în PNL, Dinu Patriciu a ales să-l selecţioneze pentru meciul cu Traian Băsescu, pe Crin şi nu pe Călin. Acest nou Obama pare a-şi căpăta pigmentul politic din culoarea petrolului. Duşmanii de clasă ai lui Traian Băsescu sunt în primul rând mogulii şi de abia după aceea posibilii candidaţi. Pe lângă Dinu Patriciu, atât Voiculescu cât şi Vântu, prin trusturile lor de presă, vor pune tunurile pe Traian Băsescu în acest an electoral. Implicit îl vor susţine pe Crin Antonescu care se pare că a şi fost îmbrăţişat de televiziunile mogulilor. Toată această mişcare de trupe, care se prefigurează, îi va da din nou apă la moară lui Traian Băsescu. Mogulii, grupurile de interese, sistemul ticăloşit, sunt doar câteva din sintagmele care vor face deliciul publicului în campanie. În felul acesta va fi lesne pentru Băsescu să anuleze imaginea lui Crin Antonescu de politician pe picioarele sale.
Pe de altă parte, cheia succesului pentru preşedintele-jucător o reprezintă bifurcarea PSD-ului. Deja tabăra Iliescu-Năstase şi-a manifestat simpatia faţă de noul preşedinte liberal. Dar această tabără nu mai înseamnă demult jumătate din PSD, marea masă a PSD-ului e la guvernare şi se simte foarte bine acolo, în frunte cu Mircea Geoană, cel despre care Băsescu a declarat: "L-am ajutat să supravieţuiască politic. Dacă rămânea în opoziţie, azi nu mai era preşedintele PSD". Replică la aşa ceva, Geoană n-a mai putut avea, deoarece e purul adevăr în afirmaţiile lui Băsescu. Nu poate face altceva decât să tacă mâlc şi să înghită în sec, ceea ce spune totul despre cât de puternic va fi acesta ca şi contracandidat la Traian Băsescu.
În contextul acestui tablou în care are parte de-o semiopoziţie şi de coaliţia mogulilor, jucătorul Traian Băsescu nu prea ar avea motive de nelinişte dinspre partea politică. Adevăratul său adversar este criza economică, iar în acest sens, mişcarea cu consecinţe serioase privind soarta celui de-al doilea mandat, nu este nici pe departe lupta cu noul Obama al României şi cu mogulii, ci acordul cu FMI.

Acest acord nu e doar o centură de siguranţă pentru economia României, ci şi pentru viitorul politic apropiat al lui Traian Băsescu. Odată asigurat pe partea economică, vorba lui Becali, jucătorul se va putea îndrepta şi spre lanul de păpădii care s-au coalizat împotriva lui. Păpădiile par multe atunci când formează un lan, dar e suficientă o mică adiere ca să-şi piardă toate puful...