Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne mâine pentru a-i alege pe cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European. Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi concurează pentru a câştiga, în urma scrutinului, un mandat de eurodeputat.

Formaţiunile politice care au propus liste de candidaţi pentru alegerile europarlamentare sunt, în ordinea în care figurează pe buletinele de vot: PDL, PMP, UDMR, Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Forţa Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, PNŢCD şi PPDD. Ultimii pe buletinele de vot, care cuprind pe fiecare pagină câte patru patrulatere cu listele de candidaţi, sunt înscrişi candidaţii independenţi. Mandatul în Parlamentul European este de 5 ani. Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Potrivit celei mai recente informări, făcută de AEP pe 16 mai, numărul de alegători înscrişi în listele electorale permanente este de 18.226.995.  Cei 32 de europarlamentari din partea României ce vor fi aleşi duminică îşi vor adjudeca mandatul printr-un sistem de vot proporţional, astfel încât fiecare opţiune a alegătorului, inclusiv absenţa de la urne, determină rezultatul final care va stabili ierarhia partidelor pentru a intra în PE. Biroul Electoral Central va centraliza voturile exprimate, fiind cel care stabilește alocarea celor 32 de mandate în funcție de numărul de voturi obținut de fiecare partid, alianță sau candidat independent.

Cum se atribuie mandatele

Atribuirea mandatelor se face în mod proporţional prin ceea ce se numește metoda d'Hondt. Legea pentru organizarea alegerilor europarlamentare stabilește, însă, o serie de criterii care sunt luate în calcul în acest proces de alocare a mandatelor. Astfel, contează în această etapă voturile valabil exprimate și doar voturile formațiunilor care au depășit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate. Partidele care obțin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar. Astfel, BEC constată numărul total al voturilor valabil exprimate la nivelul întregii țări, la care se adaugă voturile secțiilor din străinătate. Acest număr este împărțit la numărul de mandate, 32 în cazul României, pentru a obține un coeficient electoral, care înseamnă de fapt "câte voturi valabil exprimate sunt necesare pentru un mandat de europarlamentar". Dacă un candidat independent atinge acest coeficient electoral, acesta obține mandatul de europarlamentar. De asemenea, numărul de mandate obținut de partidele sau alianțele care depășesc pragul de 5% este stabilit în funcție de numărul de voturi valabil exprimate în favoarea acelei formațiuni politice, raportat la coeficientul electoral. Adică, de pe lista de candidați a fiecărui partid sau alianțe vor intra în Parlamentul European atâția pretendenți câți rezultă din împărțirea numărului de voturi câștigate la coeficientul electoral. De pe fiecare listă de candidați primii care primesc mandatul sunt cei aflați în fruntea listei partidului.

Efectul de bumerang al absenteismului

Efectul acestui sistem electoral proporțional este acela că voturile valabil exprimate obținute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formațiunilor care depășesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporțional, astfel încât formațiunile care au întrunit cele mai multe opțiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obținut mai puține voturi, dar au depășit pragul electoral, vor primi în mod proportional mai puține voturi. Un alt efect al sistemului electoral de la europarlamentare este acela că scrutinul este valabil indiferent de prezența la urne a alegătorilor, deoarece legea nu stabilește un prag minim de prezență, cum este în cazul referendumurilor. Acest lucru face ca rezultatul alegerilor europarlamentare, pe fondul unei prezențe scăzute la urne, să fie determinat în mare măsură de mobilizarea simpatizanților partidelor politice. Cu cât vin mai puțini alegători la vot, cu atât ponderea electoratului fidel unor formațiuni determină într-o mai mare măsură rezultatul, astfel încât partidele cu capacitate mai mare de mobilizare a propriilor simpatizanți sunt avantajate.