Preşedintele-jucător părăseşte după un deceniu corabia România - La final de mandat

Cu ocazia câștigării alegerilor în 2004, în fața lui Adrian Năstase, AFP îl numea pe Traian Băsescu "un lup de mare, convertit la politică".

"Măi, Adriane, ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns până la urmă să aleagă între doi foşti comunişti? În 15 ani nu a apărut unul să vină din lumea asta, să nu fi fost târât de năravurile comunismului, să nu fi fost afectat de nimic", spunea în direct Băsescu în campania electorală, prefigurând atitudinea atipică pe care o va avea și ca președinte al României. Ajuns la Palatul Cotroceni, președintele ales cu votul a cinci milioane de români, fără a ști prea multă diplomație, cu o limbă engleză la fel de stângace ca și a predecesorului său, Ion Iliescu, a început un proces de transformare continuă. În 2005 şi-a schimbat chiar și frizura, cunoscuta "şuviţă" dispărând, la sugestia soției sale, așa cum singur mărturisea, după ce, cu ocazia mai multor vizite externe, vîntul i-a răvăşit tunsoarea, stârnind zîmbete printre cei din jur. Comandant de navă, ministru, lider de partid, primar, Traian Băsescu ajungea în 2004 în cea mai importantă funcţie în stat şi avea să construiască, din acel moment, un nou model de preşedinte, pentru următorii zece ani, în totală contradicție cu ceilalți președinți ai României post-revoluţionare, Ion Iliescu și Emil Constantinescu.

Costumele au început să se aşeze mai bine pe el fără însă a deveni un succes estetic, mersul şi atitudinea, în momente de protocol, au devenit din ce în ce mai ferme. Cu toate acestea, chiar şi după zece ani a rămas la fel de diferit de cei din jur, apărând cu o atititudine relaxată, cu mâinile în buzunar şi fără prea mare legătură cu protocolul, alături de Barack Obama și David Cameron, la Summit-ul NATO din Țara Galilor. A avut și probleme de sănătate, dar nu și-a delegat atribuțiile nici în momentul intervențiilor care au necesitat anestezie generală. A suferit două intervenţii chirurgicale, de hernie de disc şi tiroidă. Chiar şi la ieşirea din Spitalul Militar, după una dintre operaţii, a făcut glume cu personalul medical, în stilul caracteristic. A fost preşedintele care nu a plecat în nicio vacanţă în afara ţării. Toatre concediile şi le-a petrecut pe litoral, la Neptun sau pe Valea Prahovei, în vilele de protocol. A fost preşedintele "altfel", care s-a aşezat la masă, în restaurant şi a ciocnit un pahar de vin cu un cunoscut patron de club sportiv, plecând apoi la volanul maşinii, dar și preşedintele care a apărut pe scenă, la un festival, alături de o persoană controversată, Bercea Mondial, condamnat ulterior la ani grei de închisoare. A fost preşedintele care nu a ezitat să îşi cheme partidul la Palatul Cotroceni, pentru discuţii sau pentru luarea de decizii politice, încălcând, astfel, cutuma constituțională potrivit căreia președintele României nu este implicat politic.

O viaţă politică agitată

Mandatele lui Traian Băsescu au însemnat o viață politică internă foarte activă, de care nu a stat departe, cu alianţe între liberali și democrați, între democrați și social-democrați, între liberali și social-democrați, dar și o luptă constantă cu premierii Călin Popescu Tăriceanu şi Victor Ponta, cu care a ajuns într-un război instituţional şi politic şi din care insultele cu accente groase nu au lipsit.

De altfel, implicarea președintelui în viața politică a fost unul dintre motivele pentru care a fost suspendat din funcție. Traian Băsescu a avut o interpretare personală a prevederilor Constituției: șeful statului nu poate fi membru de partid, pe perioada în care se află în fruntea țării, dar poate avea opțiuni politice, așa cum are drept de vot, ca orice cetățean.

Cu această convingere, a participat la Congrese de partid și chiar și și-a exprimat, în campaniile electorale, de la tribuna Palatului Cotroceni, sau în emisiuni TV, opțiunea politică pentru o formațiune politică, susținerea sau dezacordul față de un candidat înscris în cursa electorală. Finalul celui de al doilea mandat asociat cu lipsa oricărei preocupari legate de eventuale repercusiuni i-a accentuat implicarea în politică în alegerile prezidenţiale din 2014. Preşedintele a fost "trup şi suflet" alături de candidatul PMP Elena Udrea, cea care a pornit de la a-i fi consilier, cu argumentul că este "o persoană care arată bine" printre figurile acre de la Cotroceni. În timp,. epitetele au crescut ca forţă şi semnificaţie, ajungându-se la "cinstită", "bună pentru România", "un om inteligent, care nu face compromisuri politice", "un om pragmatic şi extrem de loial", "hotărâtă şi cu o rezistenţă incredibilă şi fizică pentru a umbla prin ţară şi la atacuri", "singura care a avut curaj să se bată cu bărbaţi" şi care nu vrea să rămână dependentă de ei.

De două ori suspendat

Traian Băsescu a fost preşedintele suspendat de două ori din funcţie, care a reuşit să întoarcă în favoarea sa miza acestor suspendări, deşi contextul politic îi era total nefavorabil. Astfel, o caracteristică inedită a mandatelor lui Traian Băsescu este că a fost președintele reconfirmat în funcție de patru ori, dacă luăm în calcul și cele două suspendări , din 2007 și 2012.

Nici relația cu Parlamentul nu a fost una calmă, de-a lungul celor două mandate. El a intrat în conflict cu Legislativul încă de la suspendarea din 2007. A cerut, prin referendum național, ca Parlamentul să aibă maxim 300 de membri și o singură Cameră și a ajuns, în ultimul an de mandat, în 2014, să nu fie trecut pe lista invitaților la aniversarea a 150 de ani de activitate a Senatului, condus acum de fostul său rival Călin Popescu Tăriceanu.

Traian Băsescu a fost preşedintele care a instaurat în România percepţia că şeful statului "taie pensii şi salarii". Asumarea și anunțarea de la tribuna de la Cotroceni, în 2009, a măsurilor de austeritate ale Guvernului Boc, în plină criză economică europeană, a atras asupra sa un val de antipatie. Astfel, președintele care dădea mesaje în piața publică, cu ocazia trecerii în noul an, în primii ani de mandat, a ajuns la o scădere accentuată de popularitate în rândul conaţionalilor, începând cu 2009.

După ani de la anunţarea acestor măsuri de austeritate, şi acum, o mare parte a românilor consideră că Traian Băsescu este cel care a tăiat pensii, salarii şi a disponibilizat mii de angajaţi din sistemul de stat. Paradoxal, chiar şi premierul de la acea vreme, care şi-a pus semnătura pe aceste măsuri, Emil Boc, s-a reabilitat în faţa electoratului, prin câştigarea alegerilor locale la Cluj-Napoca.

Susţinere externă

Traian Băsescu a fost preşedintele României care s-a bucurat de cea mai vizibilă susţinere din partea Statelor Unite ale Americii, deşi îşi termină mandatul fără a putea bifa o mare realizare: ridicarea vizelor de călătorie pentru America.

În timpul mandatelor sale, Summit-ul NATO de la București din 2008, unde au participat 3.000 de oficiali din 49 de țări, 26 state membre NATO și alte 23 semnatare ale Parteneriatului pentru Pace, rămâne cea mai reprezentantivă acțiune politică internatională a țării noastre. La București au venit, cu acest prilej, președintele SUA George W Bush, secretarul de stat Condoleezza Rice, secretarul american al Apărării Robert Gates, președintele Rusiei, Vladimir Putin, premierul birtanic premierul Gordon Brown, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, președintele Franței, Nicolas Sarkozy, premierul Italian Romano Prodi și premierul Spaniei, José Luis Rodríguez Zapatero, secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. În cei zece ani de mandat, Traian Băsescu nu a ezitat să îşi expună punctul de vedere şi viziunea politică, atât la Consiliul European, dar și în cadrul NATO. În România a fost începută amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu, un mare success din perspectiva securității țării noastre, în contextul conflictului din Ucraina.

Cu toate acestea, intrarea în spaţiul Schengen nu s-a produs în mandatul lui Traian Băsescu, deși șeful statului și-ar fi dorit acest lucru, iar Uniunea Europeană menţine Mecanismul de Monitorizare şi Verificare (MCV), în special în urma derapajelor politice ale majorității parlamentare odată cu suspendarea din 2012, dar și a evenimentelor din 10 decembrie 2013, intitulate "Marţea Neagră", când în Parlament s-au adoptat câteva legi controversate, precum cea a amnistierii unor infracţiuni şi graţierii unor pedepse.

Pe 27 noiembrie 2013, președintele anunța că următorul proiect de ţară pentru România este "întregirea ţării", menţionând că este convins că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, atunci România va fi pregătită. "Un popor, când are ocazia să fie împreună, nu va renunţa. Nu mizez pe oameni politici, toată acţiunea mea legată de Republica Moldova a fost legată de ideea că poate ne vom uni, ştiu că nu e momentul acum, dar (...) acest lucru se va întâmpla, pentru că sângele apă nu se face", a spus preşedintele. În urma reacțiilor externe dar și ale celor de la Chișinău, șeful statului a revenit și a precizat că unirea este un proiect de durată, iar țara noastră susține necondiționat integrarea europeană a Republicii Moldova. În plus, a promis că ultima vizită externă pe care o va face, în calitate de președinte, va fi la Chișinău, unde va cere și cetățenia moldoveană, dar nu a mai ajuns să pună în practică această promisiune.

Rău de gură

Traian Băsescu a fost preşedintele care a consacrat sloganuri celebre: "Să trăiţi bine", "De ce le e frică, nu scapă", "Adriane, nici nu știi, cât de mic începi să fii", dar şi expresii care au stârnit controverse şi au devenit uzuale: "Marea Neagră, lac rusesc","soluția imorală", cu referire la Partidul Umanist din România, condus în 2005 de Dan Voiculescu. Nici politicienii nu au scăpat. Pe Ion Iliescu l-a numit "bătrânul edec", pe Victor Ponta, "Pisicuț" și "Dottore", cu referire la plagiat, iar în ceea ce-l priveşte pe Viorel Hrebenciuc, a preluat cu vizibilă plăcere expresia "şobolan rozaliu". Despre Tudor Chiuariu, ajuns ministru al Justiției în 2007 spunea că este "un tânăr mafiot obraznic". Și alți politicieni au intrat în vizorul lui Traian Băsescu. Liderul PC, Dan Voiculescu a rămas cu numele "Felix Motanul", în timp ce ministrul Eugen Teodorovici de la Ministerul Fondurilor Europene a fost denumit "discotecarul" și "dandy", iar Călin Popescu Tăriceanu, primul premier numit de el în funcție, în 2005, a devenit, în 2014, în declarațiile președintelui, "inimă zburdalnică".

Au rămas în memoria colectivă admonestările "găozar", "păsărică", "ţigancă împuţită", adresate de şeful statului unor ziarişti, în timpul primului mandat.

De altfel, relaţia sa cu presa a involuat, de-a lungul timpului. Preşedintelele care, la începutul primului mandat, mergea în deplasări cu presa, vorbea cu jurnaliştii în avion, după reuniunile internaţionale şi vizitele oficiale, sau la o cafea, după cumpărăturile devenite „o tradiţie" în zi de scrutin, a ajuns la finalul mandatului să aibă săptămâni întregi de tăcere și deplasări din ce în ce mai rare.

În ultimele luni de mandat nu a mai acceptat nici măcar întrebările la finalul conferințelor de presă, care s-au transformat în declarații de presă. A rămas însă ceva. Acel „Bună ziua. Ce faceţi? Cu ce vă mai ocupaţi?" cu care preşedintele îi întâmpina de fiecare dată pe ziarişti, la acțiunile publice, însoţit de binecunoscutul „hăhăit".

Constanta mandatelor sale, însă, a fost războiul cu clasa politică. În 2008, compara clasa politică, într-un interviu, cu "zoaiele de pe geam". "Ştiţi cum arată clasa politică acum? Vă spun sentimentul meu şi să nu vă gândiţi că aş viza doar vechi politicieni transferaţi din regimul anterior. Uneori ai senzaţia că e ca o zoaie pe un geam. Geamul casei ăsteia care e România, când dai să te uiţi, e plin de zoaie", spunea atunci Băsescu.

„Nu am lovit copilul"

Traian Băsescu s-a implicat în toate acțiunile de criză care au apărut în timpul mandatelor sale. O creştere puternică în sondaje a fost înregistrată după criza ostaticilor, în care Băsescu şi-a asumat rolul principal într-o situaţie cu care autorităţile române nu se mai confruntaseră. Aceasta nu a însemnat că, după fuga lui Omar Hayssam, preşedintele - jucător nu a fost identificat ca fiind "profesorul" invocat de sirianul fugar în convorbirile telefonice, implicarea şefului statului în acest caz căpătând cu totul alte conotaţii.

A făcut vizite la inundațiile din 2005 și 2008, care au lovit România, unde s-a făcut simpatic punând pariuri cu țăranii și a promis unei femei că îi va boteza copilul care urma să se nască, dacă va fi băiat. Situaţia a fost fundamental diferită la inundaţiile din 2010, când s-a certat cu țăranii care îi reproșau că a tăiat salariile și pensiile. În plus, le-a reproșat sătenilor că statul le-a dat materiale dar nu și-au construit case. "Nu mai sta să ceri toată ziua, agricultura nu are zilieri. La muncă", îi spunea președintele unui țăran din Săucești.

A fost pus să jure, în confruntarea finală cu Mircea Geoană, în 2009, că nu a lovit copilul care apărea în imaginile din campania electorală. Răspunsul său a fost:" Nu am lovit copilul nici în plex cu pumnul, nici în față cu pumnul". După decizia Institutului de Expertiză, care preciza că înregistrarea video nu e autentică, a ieșit și în lacrimi și a transmis celebrul: "Să-ți fie rușine, Dinu Patriciu!".

Implicarea în politică

Și-a luat un "adio" urât de la partidul care îl adusese de două ori în fotoliul de la Cotroceni, în 2013, după ce Vasile Blaga a câștigat șefia formațiunii, învingând-o pe Elena Udrea, și a făcut-o într-un mod caracteristic, printr-un mesaj video postat pe pagina de Facebook. "Adio PD, adio PDL! Noi azi ne-am despărțit definitiv. Luati-vă drumul vostru, iar eu îl am pe al meu", spunea Băsescu în mesaj, emoționat, făcând cu mâna gestul de rămas bun către cei care îi fuseseră alături, care îl supranumiseră "Zeus" și care îi aduseseră două mandate de președinte al României.

În perioada ultimului său mandat, a intrat în vorbirea curentă termenul "băsist", eticheta prin care au fost definiţi apropiaţii şi adepţii lui. În campania pentru prezidențiale din 2014 spunea despre actuala majoritate : "Oamenii aceștia, de când sunt împreună, nu au propagat decât ură. Au împărțit țara în băsiști și în electorat bun. Eu îi chem pe băsiști să vină dumunică la vot, să le dea o lecție".

Şi relaţia preşedintelui cu diverse personalităţi s-a schimbat de-a lungul timpului. Şi-a început primul mandat având aproape liderii principali ai PDL şi PNL, Vasile Blaga, Emil Boc, Theodor Stolojan, Călin Popescu Tăriceanu, iar după zece ani, doar cu Emil Boc mai păstrează o relaţie de apropiere. Consilieri precum Andrei Pleşu, Renate Weber, Sebastian Lăzăroiu, purtătorii de cuvânt Adriana Săftoiu, Valeriu Turcan, Theodor Stolojan, au plecat de lângă preşedinte, în diferite etape ale mandatelor sale.

Condamnarea comunismului şi arestarea fratelui

Preşedintele Traian Băsescu este primul şef de stat care a condamnat oficial comunismul şi a înfiinţat o comisie prezidenţială care s-a ocupat de analiza dictaturii comuniste în România. A început , încă din primul mandat, transferul dosarelor Securităţii către CNSAS, deşi el însuşi era atacat pe tema apartenenţei la fosta Securitate.

Punctele sale vulnerabile au fost scandalurile legate de cumpărarea casei din strada Mihăileanu, dosarul de la Securitate, Vânzarea Flotei, modul în care fiica cea mare a dobândit un penthouse în cartierul lui Puiu Popoviciu, alegerea fiicei celei mici ca parlamentar, achiziţionarea terenului de la Nana, dar şi relaţia cu Elena Udrea, toate scandalurile în care aceasta a fost implicată ajungând prin ricoşeu şi la preşedinte.

Ultimul şi cel mai răsunător este scandalul legat de aocierea fratelui său, Mircea Băsescu cu Clanul Bercea, care a dus la arestarea și cercetarea acestuia pentru trafic de influență, dublate de suspiciunea că o parte din banii daţi de interlopi au ajuns la preşedintele Băsescu.

Finalul...

Rupt de partidul care i-a adus de două ori funcţia de şef al statului, PDL, Băsescu a preferat ca la alegerile prezidenţiale din 2014 să îşi susţină propriul candidat, Elena Udrea, și noul partid, PMP despre care spunea că este continuatorul viziunii sale politice. În turul doi al campaniei a dat un mesaj dur, anti-Ponta, dar nu l-a susținut pe candidatul dreptei, Klaus Iohannis. Motivul era că PNL și Klaus Iohannis au inițiat, alături de social-democrați, suspendarea sa din funcție, în 2012.

PSD a pierdut, cu Victor Ponta, alegerile prezidenţiale, astfel că la Palatul Cotroceni va ajunge un preşedinte de dreapta, retezând astfel din elanul de câştigător al stângii. Aceasta, spunea şeful statului, este moştenirea sa, la finalul celor zece ani de mandat.

"Las moştenire o ţară care are opţiuni de dreapta", afirma Traian Băsescu, în faţa Curţii Constituţionale în ziua în care se valida mandatul noului preşedinte Klaus Iohannis, după votul din 16 noiembrie.

După zece ani în fruntea țării, Traian Băsescu părăsește cea mai înaltă funcție în stat cu imaginea unui președinte într-adevăr activ, puternic, dar mai puțin imparțial, un președinte care a fost acuzat de oponenții politici că a adus dezbinare, că a încălcat Constituția, un președinte care va rămâne în istorie ca "președintele-jucător", cu luminile şi umbrele sale.

Traian Băsescu este, la final de mandat, un bunic fericit. Are o nepoată de un an, de la fiica sa, Elena, şi un nepot de câteva luni, de la fiica cea mare, Ioana, iar în curând, la începutul lui 2015, va deveni din nou bunic, Elena urmând să nască un băieţel. Promisiunea lui Traian Băsescu era că va petrece mai mult timp cu nepoţii săi, deşi mărturisea cu sinceritate că soţia sa se ocupă cel mai bine de copii.

...tot în politică

Ce îi rezervă viitorul celui care a stat zece ani la Palatul Cotroceni? O spunea chiar el, în campania pentru prezidențiale: "După încheierea mandatului voi deveni membru PMP și intenția e să construiesc un partid nou. Am mai dat această motivație că partidele vechi care au funcționat din 1990 pănă acum sunt toate compromise. Trebuie o construcție nouă și trebuie analizată posibilitatea de a aduce oameni noi, în așa fel încât în 2016 românii să aibă o alternativa curată".