Social-democraţii bihoreni vor stabili săptămâna viitoare data la care va avea loc Conferinţa Judeţeană a PSD, în cadrul căreia se vor alege viitoarele structuri de conducere ale fostului partid de guvernământ, precum şi norma de reprezentare a fiecărei organizaţii la această conferinţă. Printre modificările stabilite la Bucureşti, se află reducerea numărului de persoane care vor conduce partidul. Preşedintele PSD Bihor, Gheorghe Sârb, a precizat că, la Bucureşti, s-a propus ca filialele judeţene să aibă delegaţii permanente, birouri executive şi consilii judeţene mai "subţiate". Astfel, Delegaţia Permanentă ar urma să fie format din numai 11 membri (preşedinte, prim-vicepreşedinte, şapte vicepreşedinţi, secretar general şi trezorier), faţă de 17 câţi are în prezent. Până atunci, însă, social-democraţii bihoreni fac referire la modificările din conducerile serviciilor deconcentrate, pe care aceştia le consideră făcute cu încălcarea legii. De asemenea, liderii PSD Bihor susţin că, în eventualitatea în care vor reveni la putere, îi vor păstra în funcţii pe cei care se dovedesc a fi competenţi, urmând să-i înlocuiască doar pe cei impuşi pe posturi pe criterii politice, fără a avea vreo legătură cu activitatea pe care o vor desfăşura. Printre exemplele oferite de PSD Bihor de persoane care nu au ce căuta în fruntea instituţiilor deconcentrate se numără Mircea Matei, preşedintele executiv al social-democraţilor bihoreni, Alexandru Retegan, considerând că numirea sa în funcţia de şef al Direcţiei pentru Protecţia Mediului ar fi o greşeală. În legătură cu împrumutul de 1.200 de miliarde de lei pe care Primăria Oradea vrea să-l contracteze, purtătorul de cuvânt al PSD Bihor, Sorin Buhaş, consideră că nu ar face altceva decât să crească datoria pe care o are municipiul, iar banii vor fi plătiţi de viitorul primar. În altă ordine de idei, preşedintele Forumului Muncitorilor Social-Democraţi Bihor, Dumitru Gherman, a declarat că această organizaţie sprijină sindicatele în protestul lor împotriva modificării Codului muncii. "Este inadmisibil ca cel mai bogat Guvern al României post-decembriste să rezolve problemele clientelei sale politice pe seama salariaţilor", a declarat Gherman.