Comuna Vadu Crişului este o localitate emblematică în ruralul bihorean, atât prin varietatea şi frumuseţea peisajului, cât şi prin diversitatea şi frăţia etniilor, model de convieţuire interetnică. Prin poziţia geografică, dar mai ales prin hărnicia locuitorilor, satele comunei au cunoscut o dinamică, creându-se condiţii de viaţă şi muncă civilizate.

Zestrea edilitar-gospodărească şi instituţională a comunei, ce se îmbogăţeşte an de an, a transformat comuna într-o puternică aşezare rurală cu elemente de viitoare staţiune turistică. Nu ne-am propus să facem monografia aşezării, ea există din anul 2005, ci doar să marcăm o serie de realizări înfăptuite în ultimii patru ani de mandat a edililor comunei, Dorel Cosma, primar şi Ioan Haşaş, viceprimar, care, împreună cu Consiliul local, au finalizat o serie de proiecte în folosul comunităţii, cu finanţare europeană şi de la bugetul local. Oportunitatea atragerii de fonduri europene nerambursabile, prin proiecte transfrontaliere, au adus beneficii comunei şi locuitorilor săi, prin stabilirea unor relaţii de parteneriat şi înfrăţire cu localităţi din Ungaria: Korosszegapati, Szekutas, Fesopakony şi oraşul Hajduszoboszlou. Parafrazând şi actualizând zicala „Toamna se numără bobocii", în situaţia de faţă aceasta, trebuie înţeleasă sub forma „La sfârşit de mandat se numără realizările".

Domeniul social şi edilitar gospodăresc

În atenţia Primăriei şi a Consiliului local au stat, în primul rând, învăţământul şi sănătatea. Au fost reabilitate localurile şcolilor din comună, s-a înfiinţat o grădiniţă cu program prelungit. S-a reabilitat dispensarul comunal, în care în prezent funcţionează 10 cabinete cu diverse specializări medicale. Din luna februarie fiinţează şi un Centru de permanenţă, care asigură asistenţa medicală primară, de urgenţă şi tratamente. Un proiect de mare anvergură îl constituie canalizarea şi alimentarea cu apă a gospodăriilor. Până în prezent, în centrul de comună, proiectul este finalizat în procent de 80 %, iar în Topa de Criş, în procent de 50%. Staţia de epurare se află în stadiul de racordare electrică şi cu certitudinea că va intra în funcţie în acest an. Aspectul urban al comunei îl reprezintă, în primul rând, noul şi modernul local al Primăriei. Pe aceeaşi linie se înscrie modernizarea drumurilor şi căilor de acces. Astfel, s-au asfaltat şi betonat străzi în lungime de 2,5 km şi s-au pietruit 10 km de drumuri spre satele mai izolate. În vederea apărării împotriva inundaţiilor s-au construit parapeţi din piatră şi beton, pe ambele maluri ale Crişului Repede în lungime de cca 1 km. S-a realizat o hartă digitală a comunei şi o capelă mortuară. O altă prioritate a edililor cu importante implicaţii social-culturale la constituit modernizarea şi construirea de cămine culturale. Căminul cultural din centrul comunei, cu o capacitate de 300 locuri, multifuncţional, oferă spaţiu adecvat pentru nunţi, adunări populare, spectacole artistice, expoziţii de păsări şi animale mici etc. În cadrul căminului funcţionează o bibliotecă, inclusiv programul biblionet. În satul Birtin s-a construit un cămin cultural, care se va inaugura în curând. O lucrare de importanţă turistică şi nu numai o constituie pasarela de peste Crişul Repede, a cărei piatră de temelie urmează să se pună în 18 mai. În comună funcţionează şi un serviciu voluntar de pompieri, cu 18 membri, care, în raport de activitatea prestată, sunt recompensaţi de Primărie. Toate aceste realizări s-au înfăptuit cu fonduri de la bugetul local, judeţean şi naţional. Pentru crearea locurilor de muncă, la iniţiativa primarului Dorel Cosma, Consiliul local a aprobat unele facilităţi pentru investitori, în vederea construirii unor unităţi de producţie. Amintim firma „Plastor", în care lucrează în prezent 150 de muncitori, având în perspectivă intenţia extinderii. La fel şi fabrica de teracotă.

Proiecte europene

Buni gospodari şi manageri, racordaţi la concepţia de  modernizare şi eficienţă şi la ofertele tentante ale UE, Dorel Cosma şi Ioan Haşaş au reuşit să atragă prin proiecte europene cca 1 milion euro, nerambursabili, fonduri cu care a fost îmbunătăţită infrastructura şi zestrea edilitar-gospodărească şi instituţională a comunei. De mare audienţă şi eficienţă s-au bucurat proiectele transfrontaliere în parteneriate cu localităţi din Ungaria. Cel mai important este în curs de derulare în parteneriat cu oraşul Hajduszoboszlou, pe teme de turism, realizându-se incubatoare de afaceri în ambele localităţi, în scopul ofertelor turistice montane şi balneare. Un alt proiect de care s-au bucurat în special tinerii a fost parteneriatul cu comuna înfrăţită Korosszegapati, privind  cunoaşterea reciprocă a tradiţiilor şi obiceiurilor populare.

Activităţi cultural-educative şi sportive

Iubitori ai culturii populare, ai obiceiurilor şi tradiţiilor strămoşeşti, române şi maghiare, Dorel Cosma şi Ioan Haşaş au sprijinit, implicându-se direct în înfiinţarea Asociaţiei culturale "Moşuţ", în cadrul căreia fiinţează o prestigioasă formaţie de dansuri populare româneşti. Dansurile populare maghiare sunt reprezentate cu succes de formaţia „Rezeda", participantă la spectacole în ţară şi străinătate. Dar cea mai importantă manifestare cultural-artistică interjudeţeană o constituie „Târgul de la Vama Sării" aflat în 2-3 iunie 2012, la a 44-a ediţie. Este un eveniment complex, în care tradiţia se îmbină cu modernul, oferind miilor de spectatori sosiţi din toate colţurile ţării şi străinătate o varietate de momente artistice, în interpretarea unor artişti şi formaţii de amatori şi profesioniste. Sunt organizate concursuri de gătit bograci şi sunt premiaţi cei mai buni gospodari. La aceste proiecte culturale, mai adăugăm organizarea împreună cu CJPCTP Bihor a numeroase spectacole cu genericul „Zilele Culturii Populare Bihorene şi „Vetre folclorice". Nu în ultimul rând, amintim iniţiativa lui Dorel Cosma, de întâlnire în prima zi de Crăciun, a cultelor religioase din comună, în faţa primăriei, care prin cântece slăvesc împreună Naşterea lui Isus. Iniţiativele nu se opresc aici, sunt încă multe în stadiu de finalizare sau  proiecte despre care vom face vorbire cu altă ocazie.

Acest demers jurnalistic trebuie înţeles ca un raport oferit de edili cetăţenilor din comună, nu în cadrul unei adunări populare, ci prin mass-media.