Conducerea Muzeului Ţării Crişurilor ia din nou poziţie faţă de încercarea autorităţilor locale de a muta aceasta instituţie de cultură într-un alt spaţiu decât cel gândit şi amenajat iniţial. Apelul este adresat consilierilor locali orădeni care vor avea din nou pe agenda de lucru a Consiliului Local Oradea de vineri mutarea Muzeului în Cetate.

Managerul Muzeului Ţării Crişurilor (MŢC), Aurel Chiriac, le reaminteşte celor 27 de consilieri orădeni că ideea că cei 5.900 mp suprafaţă desfăşurată, cât are Palatul Princiar (Cetatea Oradea), sunt suficienţi pentru Muzeu este total eronată. "Pentru a se înţelege acest adevăr îi invităm pe consilierii locali şi judeţeni să constate pe viu situaţia de acum a instituţiei muzeale. Cert este că în cei circa 5.900 mp în care existăm acum în vechiul sediu (Palatul Baroc), 97% sunt destinaţi pentru a depozita patrimoniul deţinut şi 3% pentru a organiza expoziţii temporare, expoziţiile permanente fiind închise", precizează Chiriac. De asemenea, acesta cotestă şi faptul că prin mutarea în Cetate interesul pentru Muzeul Ţării Crişurilor ar spori. El susţine că MŢC, prin mutarea lui, va fi obligat la restrângerea într-un spaţiu neadecvat a unui muzeu pavilionar recunoscut pentru secţiile sale, şi-ar pierde însă personalitatea. „În Cetate, va putea exista, eventual, o mică expoziţie de istorie medievală. Celelalte secţii - Ştiinţele Naturii, Etnografie, Artă - vor trebui să îşi păstreze piesele în depozite şi în condiţii de microclimat greu de acceptat, pe care legislaţia patrimoniului mobil nu le permite", argumentează managerul. Totodată, Aurel Chiriac le reaminteşe politicienilor din CLO că un Muzeu al Ţării Crişurilor aşa cum este propus în şedinţa Consiliului Local, cu o expunere doar a unei părţi din patrimoniul istoric, după ce aproape 50 de ani a avut secţii de Arheologie şi Istorie, Artă, Etnografie, Ştiinţele Naturii, Tezaur, şi-ar pierde valoarea şi identitatea.  Ideea că Cetatea este situată mult mai central decât noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor este şi ea neadevărată, susţine managerul, Garnizoana unde trebuie să se mute Muzeul făcând parte din arealul "Centrul Istoric Oradea". Şi argumentul privind degrevarea Primăriei de unele cheltuieli de întreţinere în Cetatea Oradea - în cazul mutării Muzeului urmând să fie preluate de Consiliul Judeţean Bihor - este combătut. "Ne întrebăm, oare acestea la cât se ridică, ştiut fiind că în Cetate, în general, problemele cu igrasia, dar şi altele de ordin constructiv ar genera noi şi noi cheltuieli în timp. Trebuie să se înţeleagă de toată lumea că Garnizoana a fost proiectată cu expoziţii permanente atractive, interactive, aşa cum este firesc în mileniul III, care, odată inaugurate, vor fi valabile cel puţin 30 de ani, tocmai pentru a se evita alte cheltuieli inutile, ce se pot ivi la scurt timp după inaugurare", a subliniat Aurel Chiriac. Referindu-se în continuare la costurile viitoare de întreţinere din Garnizoană, s-a apelat la calculele specialiştilor din sectoarele respective. Astfel, pe baza calculelor estimative făcute de aceştia, la iluminatul muzeului (expoziţii şi birouri), prin folosirea LED-urilor şi nu a becurilor incandescente, cum era prevăzut în proiectul iniţial, deoarece atunci, în 2006, era soluţia cea mai potrivită luminotehnic, consumul se va reduce de la 200 kw/h la 50 kw/h, aceasta însemnând că în cele 300 de zile (s-a avut în atenţie că muzeele sunt închise lunea şi în zilele oficiale de sărbători) cât vor funcţiona ledurile, timp de 8 ore pe zi, costurile se vor ridica la 36.000 euro pe an, cu 41.000 euro mai puţin decât ar fi costat cu becuri incandescente. Specialiştii mai susţin că instalaţiile de încălzire (ventilo-convectoare) din noul sediu, deja montate, pot fi reglate prin termostat, tocmai pentru a se menţine un microclimat optim pentru patrimoniul deţinut şi a limita cheltuielile cu căldura. De asemenea, ferestrele sunt tip termopan, realizate din lemn stratificat, care izolează perfect interioarele. "Luând în considerare doar cele de mai sus, costurile estimate la căldură se ridică la 156.000 euro pe an. Făcând totalul (iluminat şi energie termică) suma ar fi de 192.000 euro pe an. Pentru a fi mai clar, sumele pentru întreţinere (77.225 euro) şi chirie (179.100 euro) plătite pe anul 2013 în Palatul Baroc (sediul actual încă), au fost de 256.325 euro pe an. Pornind de la această situaţie, oare mai trebuie să considerăm întreţinerea din Garnizoană, ştiut fiind că sumele pentru chirie către Episcopia Romano-Catolică vor dispărea după mutare, ca o gaură neagră pentru bugetul judeţului Bihor, atâta timp cât plătim în ultimii ani în Palatul Baroc sumele de mai sus?", se întreabă Aurel Chiriac. Toate aceste aspecte ar trebui să stea la baza deciziei pe care consilierii orădeni PNL, PSD, PC, PDL şi UDMR o vor lua vineri, începând cu ora 16.00, reuniţi în şedinţa extraordinară a CLO.