În suita Sărbătorilor de Iarnă, ziua de 6 ianuarie, când creştinii sărbătoresc Botezul Sfânt, a fost dintotdeauna la mare cinste. De obicei, în această perioadă, este foarte frig, de aceea este des folosită expresia "gerul Bobotezei". Poporul român a păstrat multe tradiţii frumoase în legătură cu această zi... Postul negru în Ajunul Botezului Domnului aduce noroc "Boboteaza, ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, este marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului, dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice. Ultima zi a ciclului cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local, se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele", explică Ion Ghinoiu în lucrarea "Obiceiuri populare de peste an". Sărbătoarea, asemănătoare Crăciunului şi Anului Nou, este prefaţată de Ajunul Bobotezei. Tradiţiile spun că aceia care postesc în această zi (5 decembrie) au noroc întrucât sacrificiul postului aduce bogăţie. Tot în Ajunul Bobotezei, preoţii sfinţesc casele enoriaşilor cu apa care a fost sfinţită după Sfânta Liturghie. Oamenii ţin post negru până când vine preotul şi beau întâi din agheasmă. Potrivit obiceiului, fetele, flăcăii şi chiar văduvele încearcă să fure busuiocul din găleata cu agheasmă, pe neobservate, iar noaptea îl ţin sub pernă pentru a-şi visa ursitul. De Bobotează, sunt sfinţite toate apele pământului Se zice că în ziua de Bobotează, o dată cu sfinţirea de către preot a apei (agheasma mare), sunt sfinţite toate apele pământului. Aglomeraţia umană din această zi la biserică, întrecând în număr participarea credincioşilor la oricare slujbă de peste an şi unică în tot spaţiul creştin, se explică prin faptul că fiecare doreşte să-şi ducă acasă măcar o sticlă cu apă sfinţită, care are numeroase întrebuinţări: se stropesc cu ea vitele, se dă la cei bolnavi, se pune puţin în prima scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri folosite în vrăji şi farmece, se stropeşte cu ea prin casă în caz de furtună şi trăsnete etc. Peste obiceiurile creştine de sfinţire a apelor sau de scufundare a crucii, s-au suprapus şi multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor şi a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor ("Ardeasca") sau colindele însoţite de tot felul de strigături şi zgomote. Toate acestea au în general un rol de curăţire şi de îndepărtare a răului. Alimentele rituale, specifice Bobotezei, sunt piftia şi grâul fiert.