Duminică, 6 martie, numită şi „Duminica Izgonirii lui Adam din Rai”, este lăsata secului de brânză. Luni, 7 martie, începe Postul Paștelui, care va dura până în 24 aprilie.

Este cel mai lung post din an, durează şapte săptămâni şi se ţine nu doar în amintirea jertfei Mântuitorului şi a Învierii Lui, ci şi a postului de 40 de zile pe care Iisus Hristos l-a ţinut înainte de ispitirea de pe Muntele Carantaniei.

Pentru creștinii ortodocși, Postul Paștelui, cel mai aspru de peste an, reprezintă, în primul rând, evitarea alimentelor de origine animală, carne, lapte, ouă, brânză, dar și a vinului și uleiului, în unele zile.

Dincolo de acest post „alimentar”, spun reprezentanții bisericii, este esenţial ca fiecare să se îngrijească de suflet, prin rugăciune, milostenie, renunțare la pofte de tot felul și împăcare cu toţi cunoscuţii.

Postitorii adevăraţi ţin tot postul, iar cei care nu îşi pot permite acest lucru, fie din cauza unor probleme de sănătate, fie pentru că lucrează din greu, postesc prima şi ultima săptămână. Preoții consideră, însă, că fiecare creştin adevărat ar trebui să facă un pic de jertfă în această perioadă.

Cei care ţin post sunt sfătuiți să se spovedească începând de la prima şi până la ultima săptămână şi să nu se lase pe ultima perioadă. Copiii până la şapte ani se pot împărtăşi tot timpul, fără spovedanie, însă când au împlinit şapte ani, este bine să fie duşi la spovedanie, pentru că ştiu să deosebească deja binele de rău.

Pe durata postului Paștelui, există dezlegări la pește, zile în care cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește. Zilele când au loc dezlegări la pește sunt de Buna Vestire, 25 martie, și de Florii, pe 17 aprilie.

În această perioadă, se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor. De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei, pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.