Pentru prima dată în istoria Bisericii Catolice, un român a fost numit episcop auxiliar de Roma, aflat în imediata subordine a vicarului Papei Francisc. Este și unul dintre cei mai tineri episcopi ai Italiei, dacă nu cel mai tânăr, de o modestie rar întâlnită. Nu știe de ce a fost numit, însă bănuiește un fel de „semnal al Papei Francisc la o mai mare atenție în valorizarea reciprocă a diferențelor dintre comunități”.

Nici nu îi este clar ce are de făcut, dar îl impresionează vârstnicii care se roagă pentru el și „mărunțișul”, ceea ce, de altfel, ne spune că se simte și el.

Benoni Ambarus, cunoscut simplu Don Ben, a intrat la seminarul din Iași când avea 15 ani. La 22 de ani a fost trimis de la Iași să studieze la Roma: „Trebuia să stau 4 ani. 4 ani s-au transformat în toți acești ani. În 2000 am fost sfințit preot la Iași și m-am întors la Roma să îmi fac ultimul an de licență în dogmatică. Înainte de plecarea acasă mi s-a cerut să rămân un an de zile la Roma, să mă întorc la seminar ca educator. Am stat un an și mi s-a spus: mai stai un an, apoi: mai stai un an, apoi: ia fă-ți și tu doctoratul, apoi mi-am găsit o parohie și în 2007 am decis să rămân definitiv aici”.

În urmă cu câteva zile, Papa Francisc a numit pentru prima dată în istorie „figura episcopului auxiliar” care se ocupă numai de caritate.

„Și a ajuns năpasta pe mine”, ne spune Don Ben, râzând.

Este primul român și în general primul străin numit într-o funcție similară.

Nici acum nu știe cum se explică numirea: „Am avut de-a face cu Sfântul Părinte în toți anii aceștia... Am impresia că insistă foarte mult asupra faptului de a nu da la o parte pe nimeni, de a avea grijă ca săracii (material, spiritual, relațional) să fie în atenția instituțiilor laice, publice, a cetățenilor de rând și a bisericii. Pronunță des cuvântul integrare, iar la Roma sunt 150 de comunități creștine, străine, de diferite limbi, rituri care celebrează în biserici, dar au viața lor”.

Întrebat cu ce se va ocupa exact, Don Ben râde din nou: „Dacă aș ști! Vom înțelege încet, încet”.

Se gândește la implicarea în stimularea comunităților italiene în ce privește contactele cu comunitățile străine.

„Slujbele sunt parte relevantă”, ne spune părintele, mărturisind cât de mult îl impresionează copiii străinilor care la spovedanie spun totul în limba lor maternă, dar când ajung la păcate le rostesc în italiană: „În ce limbă se spun lucrurile cele mai intime din viață? În limba maternă. În ce limbă te rogi? În limba maternă”.

Ne precizează că nu vorbește de acceptare: „Societatea italiană este în faza în care trebuie să se declanșeze integrarea comunităților străine. Nu e de la sine înțeles să mergi la o biserică și, la un moment dat, printre cântece, să fie un cântec sau un gest liturgic dintr-o altă țară. Nici nu putem închide ochii și să mergem în mod paralel, pentru că, de exemplu, școala integrează. Probabil că este un fel de semnal al Sfântului Părinte că integrarea înseamnă o mai mare atenție în sensul valorizării reciproce a diferențelor”.

Este fericit că va rămâne „la școala săracilor”. Don Ben conduce de mai mulți ani Caritas Roma și acum tot ceea ce va urma să facă va „reflecta pastorala celor mai fragili”: „Coordonarea tuturor celor care se ocupă de săraci în Roma e un mod de a sta în contact cu săracii”.

Don Ben nu e impresionat de funcție, ci de susținerea, prin rugăciune, pe care o are din partea oamenilor simpli. Ne-a mărturisit că se simte „mărunțiș în mâinile lui Dumnezeu”: „Ce-aș putea face eu? Am avut o conversație cu un preot din România, care mi-a spus: știi, m-am rugat până acum în fiecare zi pentru tine, dar de azi înainte am învățat că va trebui să pun vârstnicii să se roage pentru tine. Și m-a impresionat că s-a gândit la persoanele cele mai simple și mai curate care strigă în fața lui Dumnezeu pentru tine. Asta mă susține, că persoanele simple mă susțin cu rugăciunea lor. Acum, când sunt la Caritas, mă uit la extrasele de cont să văd și donațiile. Mereu mă emoționează când văd donații de 5,20 euro, 4,50 euro, mărunțișurile mi se par cele mai prețioase. Așa mă simt și eu. Mărunțiș în fața lui Dumnezeu, restul o să facă El”.

Papa Francisc, care este episcopul Romei, are un vicar, care, la rândul lui, are episcopi auxiliari: cinci episcopi pentru fiecare sector al Romei, apoi mai este un episcop auxiliar care se ocupă numai de pastorala sanitară, spitale, clinici, iar Don Ben este al șaptelea episcop auxiliar. Consacrarea va avea loc pe 1 mai, la Roma.