Credincioșii ortodocși sărbătoresc astăzi, 24 iunie, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor și ca Drăgaica sau Sânzienele. În această zi, din 2013, la iniţiativa comunităţii online La Blouse Roumaine, dedicată promovării iei româneşti, se sărbătoreşte şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea. Femeile în special poartă în această zi o ie.

Naşterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu şase luni înainte de cea a lui lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV-V, când se fixează definitiv şi data Crăciunului.

Ioan Botezătorul s-a născut în localitatea Orini, fiind supranumit „Înaintemergătorul”, pentru că a anunţat şi pregătit venirea Mântuitorului. Mărturiile păstrate până în zilele noastre arată că preotul Zaharia şi soţia lui, Elisabeta, ajunseseră la bătrâneţe şi nu aveau copii.

La poporul evreu, acest fapt era considerat un mare blestem din partea lui Dumnezeu. Preoţii spun că în vremea împăratului Irod, în timpul săptămânii, când era de rând la templu, Zaharia a intrat să tămâieze. Pe când tot poporul era afară şi se ruga, i s-a arătat îngerul Domnului stând de-a dreapta altarului tămâierii. Acesta l-a înştiinţat că i-au fost ascultate rugăciunile şi că Dumnezeu le va da un copil, căruia trebuie să-i pună numele Ioan (în ebraică, Iohanan înseamnă Dumnezeu s-a milostivit - n.r.). Pentru că a fost neîncrezător în vestea adusă de Arhanghelul Gavriil, Zaharia a rămas mut până în ziua în care s-au împlinit toate acestea. Când a crescut, Ioan a plecat să trăiască în deşert, unde se hrănea cu miere sălbatică şi lăcuste şi se îmbrăca cu haine din păr de cămilă.

 

Sânzienele sau Drăgaica

Tot în această zi, în tradiţia populară, se sărbătoresc Sânzienele sau Drăgaica. Conform legendelor, Sânzienele sunt nişte femei frumoase care trăiesc în păduri întunecate sau câmpii şi, contrar ielelor, sunt zâne bune. Ele au fost reprezentate adesea înlănţuite într-o horă ce se învârte ameţitor, de unde şi obiceiul „Jocul Drăgaicelor”. Se spune că Sânzienele împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele şi apăra culturile de grindină. Dacă nu sunt sărbătorite aşa cum se cuvine, se supără şi pot stârni din senin vijelii şi grindină, lovindu-i pe cei păcătoşi cu „lanţul Sânzienelor”.

Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Legate de această zi sunt diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei. Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară, se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene.