Irod, care se numea Antipa, era fiul lui Irod cel Mare, cel din a cărui poruncă au fost ucişi pruncii din Betleem. Irod, zis Antipa, a fost căsătorit cu fiica lui Areta, împăratul Arabiei. Dar, după un timp, acesta şi-a alungat soţia şi a luat-o pe Irodiada, soţia fratelui său, însă cu această a doua soţie a stat nelegitim. Pentru această nelegiuire, Ioan Botezătorul îl mustra deseori pe Irod, zicându-i înaintea tuturor: "Nu-ţi este îngăduit s-o ai de soţie". Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de mulţime, pentru că aceasta îl privea pe Ioan ca pe un prooroc. Totuşi, Irod a poruncit să fie întemniţat, astfel că multe luni Sfântul Ioan a fost ţinut în temniţă la palatul lui Irod. Dar, când se sărbătorea ziua naşterii lui Irod, la palat era mare ospăţ. La acest ospăţ, fiica Irodiadei, Salomeea, a dansat în faţa lui Irod şi a celorlalţi invitaţi, ceea ce a plăcut lui Irod, care i-a promis Salomeei că-i va da orice ar cere. Îndemnată de mama ei, ea a zis: "Dă-mi aici, pe o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul". Deşi tulburat de această cerere, Irod a dat poruncă să i se taie capul lui Ioan. Şi capul a fost adus pe o farfurie şi a fost dat fetei, care l-a dus la mama ei. Ucenicii lui au luat trupul şi l-au îngropat. Se spune că Irodiada a ordonat slugilor să îngroape capul lui Ioan Botezătorul undeva într-un loc ascuns.
Cu toate că a trăit în vremea lui Iisus Hristos, Ioan Botezătorul l-a precedat pe Iisus atât cu naşterea sa, cât şi cu moartea sa. Mai mult, a fost martorul şi botezătorul Mântuitorului.