De ce a fost aleasă Kareya drept Capitala Sfântului Munte Athos? În afara raţiunilor de vechime monastică, ea este situată în centrul vestitului istm ortodox întins ca un puternic deget divin în apele albastre ale Mării Egee. Un deget urieşesc, în suprafaţă de circa 360 kilometri pătraţi prin înmulţirea lungimii de aproape 30 de km şi a unei lăţimi medii de l2 km.

 

După cum peninsula italică este străbătută de lanţul Munţilor Apenini, tot aşa istmul grecesc este adunat spre vârf prin lanţul împădurit al sfântului Munte Athonit ce creşte de la nord spre sud şi culminând cu piramida Athonului. Un deget stâncos, prelung, subţiat la bază de lucrările vechiului canal al lui Xerxes şi având pe unghia sa de granit o cruce metalică, modestă, dar care se ridică la 2030 metri înălţime. Kareya, derivată din termenul grec Karyes, blânda şi cuvioasa capitală a Athosului se leagă de lumea cea largă prin vestitul ei port (arsana) de acces cu nume parcă de dafin (Daphne sau Dafne). Situată la o altitudine de 370 de metri, capitala ortodoxiei athonite priveşte spre lumea întreagă cu interes şi participare, cu responsabilitate creştină, călugării de aici nu au uitat că, deşi primele aşezări de aici au fost întemeiate de Sfântul împărat Constantin cel Mare, aceleaşi construcţii au fost dărâmate mai târziu de un alt împărat de la Constantinopol - Iulian Apostatul.

Pe parcursul pelerinajului nostru am observat că, oricât ar părea de izolat Sfântul Munte Athos şi de liniştită capitala sa Kareya, noianul de evenimente internaţionale sau ecumenice nu poate să treacă neobservat. Aceeaşi preocupare a animat Sfântul Munte şi înainte de desfăşurarea marelui sinod ortodox din insula Creta, din iunie 2016. Inainte de acest eveniment, Papa Francisc şi Patriarhul Kiril s-au întâlnit pe un teren… neutru, taman în Cuba.

Pe 12 februarie 2016, în Aeroportul din Havana, capitala Cubei încă socialist-comuniste a avut loc întâlnirea dintre Papa Francisc şi Patriarhul Kiril al Moscovei. O întâlnire precaută, politicoasă, diplomatică, însă intens mediatizată şi politizată fie de televiziunile liberale, globaliste, fie de blogurile personale conservatoare şi tradiţionaliste neîncrezătoare.

Între aceste extreme nu putem să nu remarcăm următoarele aspecte importante. Este prima întâlnire de acest fel şi ea a fost rodul aşteptat al unor pregătiri îndelungate şi minuţioase. O întâlnire care ar fi putut avea loc mai devreme, dacă nu s-ar fi ivit diferendele legate de invocatul de către ortodocşii ruşi a prozelitismului greco-catolic în vestul Ucrainei şi pretenţiile acestora de retrocedare a mai multor lăcaşe de cult. Dar acum Rusia are nevoie urgent de o haină nouă de liberalism european, iar întâlnirea s-a decis în laboratoarele politice, fiind intens mediatizată de Patriarhia rusă şi chiar de către prea-puternicii Kremlinului care au strâns rândurile lângă prea-cuvioşii celei mai mari comunităţi ortodoxe din lume. S-a vorbit în mass media de o întâlnire epocală, de evenimentul secolului sau chiar al mileniului et caetera et caetera.

Aceste potemkiade post-sovietice nu trebuie să ne uluiască însă peste măsură. Se ştie că încă din anul 1964, au avut loc mai multe întâlniri între papii de la Roma şi patriarhii ortodocşi, precum Bartolomeu I al Constantinopolului, inclusiv la Sfântul Mormânt de la Ierusalim. Apoi să nu uităm defel că Bucureştii noştri au luat-o cu mult înaintea Moscovei pravoslavnice prin prima vizită a unui Papă (Ioan Paul al II-lea) la Preafericirea Sa Patriarhul Teoctist al României într-o ţară majoritar ortodoxă în zilele de 8 şi 9 mai 1999. Deci, nu este adevărat că întâlnirea de la Havana între Papa Francisc şi Patriarhul Kiril al Rusiei ar fi prima mare întâlnire între capii Bisericii catolice şi ortodoxe de după Marea Schismă din 1054… Prima a fost cea de la Bucureşti… În plus, Patriarhia Moscovei există abia din 1589 şi nicidecum de dinainte de 1054… când Moscova şi Rusia actuală nu existau. Pe de altă parte speculaţiile unora precum că patriarhul moscovit şi Papa de la Roma ar fi hotărât „unirea Bisericilor” nu pot decât să stârnească zâmbete condescendente. Cu atât mai mult, că ar fi decis agenda mult aşteptatului Sinod Panortodox de pe insula Creta. O Declaraţie comună, semnată de Papa Francisc şi Patriarhul Kiril a fost dată totuşi, pentru că era un lucru aşteptat de toată lumea. O declaraţie mai mult diplomatic- politicească, decât una teologică profundă şi serioasă. O declaraţie pliată pe un interes politic clar de la Moscova care avea nevoie de canonizarea lui Serafim Sobolev, un anti–ecumenist declarat, susţinător al doctrinei religioase ruseşti. Efectele acestei întâlniri religioase între Roma şi Moscova s-au văzut în timp. Adică, mai precis, după câteva luni, când Biserica Moscovei nu a participat la marele sinod pan-ortodox din insula Creta din luna iunie 2016. De ce? Aparent, mai marii Bisericii ruse au declarat că Sinodul care a avut loc la Creta în iunie 2016 nu poate fi privit drept panortodox, conform regulilor Bisericii Ortodoxe Ruse.

„Sfântul Sinod a hotărât ca Sinodul ce a avut loc la Creta nu poate fi privit drept unul panortodox, iar documentele aprobate nu pot fi privite drept exprimând un consens panortodox”, a declarat Vladimir Legoyda, seful Departamentului Sinodal pentru Societate şi Relaţiile cu Media din Rusia.Totuşi el a avut grijă să remarce că evenimentul este unul „important în istoria procesului sinodal al Bisericii Ortodoxe”. 

De reţinut că Bisericile ortodoxe ale Bulgariei, Antiohiei, Georgiei, Serbiei şi Rusiei au cerut amânarea Sinodului pentru reglarea dezacordurilor şi finalizarea documentelor pre-sinodale. Cum Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a respins iniţiativa, Sinodul panortodox a avut, totuşi, loc în absenţa amintitelor biserici.

 

Sfântul Munte şi Sinodul Panortodox

 

Nici înainte de desfăşurarea sinodului pan-ortodox din insula Creta din iunie 2016, nu s-a găsit prea multă linişte şi armonie în lumea ortodoxă, dar mai ales în cea a Sfântului Munte Athos. Sfânta Chinotită a Sfântului Munte întrunită la Kareya în 12/25 mai 2016 cu numărul Prot.(osului) 2/7/1085 a dat publicităţii un comunicat spre ştiinţa Patriahului ecumenic de la Constantinopol.

Un răspuns complet, erudit, necesar, redactat cu multă bună credinţă de către soborul reprezentanţilor călugărilor din Sfântul Munte din anul acesta şi comunicat tuturor bisericilor ortodoxe autocefale din lume, precum şi celor 20 de sfinte mânăstiri ale Muntelui Athos. Sinodul pan-ortodox a declanşat luări de atitudine diametral opuse: de la necesitatea unui ecumenism luminat, nedăunător protagoniştilor ortodocşi şi catolici într-o epocă în care creştinătatea trebuie să strângă rândurile în faţa năvalei islamice în Europa, Africa şi în întreaga lume şi păstrarea cu sfinţenie a vechilor tipikoane ortodoxe, desprinse pacă din mantaua călugărilor de la Sfântul Munte Athos. Ce ne va aduce viitorul, ştie numai bunul Dumnezeu!

 

Comunicatul călugărilor de pe Sfântul Munte poate fi citit integral aici.

 

Va urma