Din fericire, Sfântul Munte Athos a primit vizitele multor președinți de state ori demnitari însemnați, lucru ce nu poate decât să ne bucure, văzând în aceasta o întoarcere spre izvoarele curate și puternice ale credinței strămoșești.

 

Dintre evenimentele mai însemnate, din punct de vedere oficial, vedem consemnate aici în istoria schitului vizitele președintelui Greciei Constantin Mitsotakis în septembrie 1994, a președintelui României Emil Constantinescu (prima vizită a unui președinte al țării noastre la Sfântul Munte!) la 24 mai 1997, iar de praznicul Înălțării Domnului, 28 mai 2009, a vizitat schitul Prodromul și președintele României Traian Băsescu.

După efectuarea vizitei oficiale pe care a efectuat-o în 2009 în Grecia, Traian Băsescu a fost în pelerinaj la Muntele Athos. Un gest demn de toată lauda, pentru că denotă ataşamentul majorității românilor faţă de tradiţia şi valorile ortodoxiei. Şeful statului s-a întâlnit la sfânta Chinotită cu stareţii celor 20 de mănăstiri din munte, vizitând, la Kareya, străvechea biserică Protaton, pictată de celebrul artist al şcolii macedonene Panselinos şi care găzduieşte de secole faimoasa icoană Axion Estin, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Am aflat cu ocazia pelerinajului nostru din octombrie 2015, că preşedintele de atunci al României a ţinut să viziteze în mod special cele două oaze de românism monahal, Schitul Prodromu şi comunitatea de călugări de la Schitul Lacu. La Prodromu, şeful statului a poposit după ce a asistat la slujba de Înălţare de la Marea Lavră. El a fost întâmpinat de cuviosul părinte stareţ Petroniu, ajuns la venerabila vârstă de 95 de ani, unul din cei mai luminaţi cărturari ai Sfântului Munte. Cu acest prilej, s-a rememorat faptul că, în sfârșit, Parlamentul  României a aprobat, un ajutor financiar anual către călugării români din Athos, în special către Schitul Prodromu. Preşedintelui Băsescu i s-au prezentat lucrările de refacere a lăcaşului existent încă de la 1860, la care trudesc în continuare cei circa 30 de monahi retraşi aici. De asemenea, la Schitul Lacu s-au ridicat în ultimii ani, în jurul bisericii de acolo, mai multe chilii, cu sprijinul unor inimoși și credincioși donatori din ţară, în fruntea cărora se află George Becali, un frecvent și original pelerin la Muntele Athos. Cum însă în munte vieţuiesc la această oră mai bine de 200 de monahi români, la alte mănăstiri sau chilii, era de aşteptat ca vizita lui Traian Băsescu să se soldeze şi cu ajutoare mai consistente către întreaga comunitate ortodoxă originară din ţara noastră, având în vedere și vizita fostului preşedinte Emil Constantinescu care a adus ajutoare pentru călugării români, ca de altfel şi pelerinajele guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Era şi timpul ca România să se îngrijească de sfinţii părinţi retraşi la Muntele Athos, cum fac de altfel, cu prisosință și devotement şi celalte ţări ale spaţiului ortodox, ca de exemplu Rusia, Serbia şi Bulgaria.

Nu putem decât să salutăm atitudinea creștinească, necesară, ba chiar salutară din partea celor mai înalți demnitari în Statul Român, având în vedere, prin comparație, vizita la cel mai înalt nivel al președintelui Rusiei, Vladimir Putin.  Presa a consemnat că în 28 mai 2016, cu ocazia celebrării a o mie de ani de prezență rusească în Sfântul Munte, Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a vizitat Muntele Athos. Primul așezământ monahal rusesc din Muntele Athos, Schitul Xilurgu, a fost înființat în vremea Sfântului Prinț Vladimir și a fost ridicat în cinstea Adormirii Preasfintei Fecioare. Mult mai apoi rușii au înființat Vechiul Russikon (ce urmează și el a fi renovat) și Russikonul (Mănăstirea Sf. Pantelimon). Cu ocazia începerii lucrărilor de restaurare de la Schitul Xilurgu, Patriarhul Kirill spunea la acea vreme: „Reconstrucţia acestei mănăstiri va mărturisi despre recunoştinţa noastră tuturor monahilor pe parcursul a o mie de ani, care menţin aici flacăra nestinsă a candelei monahismului rus”. Pe timpul vizitei sale, Vladimir Putin a fost întâmpinat de protosul Sfântului Munte, Pavel Lavriotul și alți reprezentați ai Sfintei Chinotite. După închinarea în Biserica Protaton din Kareya, acesta a participat la întâlnirea solemnă organizată la Centrul Administrativ al Sfântului Munte, întâlnindu-se aici cu Președintele grec, Prokopis Pavlopoulos. Conform publicațiilor grecești, care au transmis știri legate de eveniment, Președintele rus a vizitat Schitul Xilurgu și Mănăstirea Sf. Pantelimon (Russikon), unde s-a întâlnit cu Sanctitatea Sa, Kirill, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, cu Bătrânul Stareț Ieremia care a împlinit anul trecut 100 de ani și monahii viețuitori ai mănăstirii.

 La 150 de ani de la zugrăvirea minunată a Sfintei Icoane Prodromița

Revenind la schitul nostru românesc Prodromu, aflăm de la călugării de aici  faptul că în urmă cu doi ani de la  venirea noastră  în Sfântul Munte,  adică  pe  12/25 iulie 2013 s-a sărbătorit împlinirea a 150 de ani de la minunea  dumnezeească a pictării icoanei Maicii Domnului Prodromița de la Iași, episod  relatat în amănunțime de zugravul Neculai Iordache. La această mare sărbătoare a participat și echipajul navei școală a României-Bricul Mircea, condus pe atunci de contraamiralul de flotilă dr. Cornel Bocai. Atunci s-a înregistrat cel mai mare pelerinaj la Schitul Prodromul de până acum - circa 400 de persoane, cu marinara îmbrăcați în uniformele lor albe, alături de monahi înveșmântați  sobru în rase  negre călugărești din tot cuprinsul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, însoțiți de credincioși din țară și străinătate. Pro memoria, delegația Marinei Române a dăruit o superbă machetă a navei pe care ucenicesc și acum elevii și studenții marinara și care a fost depusă în sinodicon - salonul official al schitului nostru. Totodată, delegația a adus din țară o superbă copie a icoanei Prodromița pentru a fi sfințită și pentru a se întoarce în Biserica Statului major al Forțelor navale din București. Altă copie a icoanei Maicii Domnului Prodromița a fost pregătită pentru a fi dusă la Mânăstirea Sfânta Elisabeta din Cluj Napoca. Mai aflăm aici că în Italia, după un pelerinaj itinerant în peste 60 de parohii, icoana aniversară - 150 de ani a Maicii Domnului Prodromița a fost depusă în data de 30 mai 2015 (deci numai cu câteva luni înainte de venirea noastră în Sfântul Munte Athos, octombrie 2015!), a fost depusă în Biserica Episcopiei  ortodoxe române din Italia, spre mângâierea confraților noștri din străinătate.  Însă din punct de vedere cronologic, prima copie fidelă după Icoana Prodromița a fost dusă în anul 2010 în marea biserică a Sfintei Ecaterina din Sankt Petersburg din parohia preotului rus Mitrofor Ghenadie Zverev de către un grup de monahi condus de Protosul Sfântului Munte-Schimonahul Simeon din Mânăstirea Dochiariu, alături de schimonahul Iacov de la Mânăstirea Vatopedu, ieromonahii Paisie și Ioil de la schitul prodromul. Drept răsplată pentru icoana primită, schitul românesc a fost ajutat prin donații ale unor oameni cu stare din Rusia și prin venirea unui specialist restaurator pe nume Valeriu Brovkin de la vestitul Muzeu Ermitaj.

 

A ajutat sau nu Nicolae Ceaușescu Sfântul Munte Athos?

Scriitorul Ion Brad, fost ambasador al României la Atena, relatează în romanul său memorialistic Muntele catârilor sau Ambasador la Sfântul Munte,  momentul in care Nicolae Ceaușescu s-a întâlnit în 27 martie 1976, cu ocazia  vizitei oficiale in Grecia, cu trei călugări români în vârstă, fiecare de peste 70 de ani, slăbiți de Postul Paștelui și anume: Veniamin Popa de la Schitul românesc Prodromu, Dimitrie Trihenea de la chilia Sfântului Ipatie și Neofit Negară de la Schitul românesc Lacu. Monahii i-au dăruit lui Ceaușescu o icoană nouă, pentru că nu aveau voie să le înstrăineze pe cele vechi, precum și  un potir, o cutie cu smirnă și tămâie, toate cioplite de mâinile călugărilor din Sfântul Munte Athos,  povestește ambasadorul. Scriitorul dă de înțeles că președintele Statului Român a aprobat luarea unor măsuri urgente, absolut necesare pentru promovarea intereselor românești la Muntele Athos prin Departamentul Cultelor și MAE, iar  chestiunea aducerii unor călugari tineri face tocmai obiectul principal al unui   document redactat și expediat la București de catre Ion Brad. Un rezultat imediat a fost vizita în lunile septembrie-octombrie 1977 a unui grup de monahi români de la Mânăstirea Sihăstria (Ilie Cleopa, Victorin Oanele, Ioanichie Bălan și Vartolomeu Flore) la schiturile românești din Sfântul Munte (Ion Brad, Muntele catârilor sau Ambasador la Sfântul Munte, Fundatia Europeană Titulescu, Bucuresti, 2013, pag. 52 și urm.)

 

Scrie Ion Brad: "Nu mai descriu alte momente ale acestei vizite, ca sa amintesc faptul că, întorși la Palatul prezidențial, protocolul stabilit în prealabil mai suferea o abatere. Nicolae Ceaușescu primea vizita a trei călugari români de la muntele Athos. Fusese tot ideea mea și n-a fost rea deloc. Cei trei bătrâni, trecuți fiecare de 70 de ani, arătau mai palizi, după postul îndelungat al Paștilor care se apropiau, dar se țineau bine pe picioare, obișnuiți cu drumurile grele de munte. Veniamin Popa, staretul mai puțin simpatic de la schitul romanesc Prodromul, era mai subțirel și agil ca o vulpe. Dimitrie Trihenea, originar din parțile Sibiului, înalt, drept și bine legat, avea alura unui oier cu turme bogate. Fusese până nu demult starețul ales al mânăstirii Zografu, reconstruită de domnul Moldovei, Ștefan cel Mare.

Pe rând, toți trei i-au prezentat sefului Statului român preocupările și necazurile lor, ținând să laude - ca să auda și pereții Palatului - buna lor colaborare cu frații greci, dar și dorința de-a primi din Romania sânge proaspăt, călugări tineri, să mai salveze ceva din așezămintele și valorile spirituale românești... I-au dăruit lui Ceaușescu o icoană nouă - n-aveau voie să le înstrăineze pe cele vechi - și câteva obiecte de lemn - un potir, o cutie plina cu smirna si tamâie, cioplite de mâinile meșterilor de la Sfântul Munte... Iar acesta le-a promis sprijinul Cultelor din Romania și ne-a dat, lui Macovescu și mie, sarcina să ne ocupăm de toate aceste chestiuni".
La oarecare timp după plecarea lui Ceaușescu din Atena, ambasadorul Ion Brad expediază la București o scrisoare în vederea demarării măsurilor pentru promovarea intereselor românești la Sfântul Munte Athos. Chestiunea delicată a  aducerii unor călugari tineri face obiectul principal al documentului oficial, redactat de Ion Brad.

Chiar din primele rânduri, problema este pusă în termeni neechivoci, preciși:
"Trimiterea unor călugări din țară.
Având în vedere vârsta foarte înaintată a călugărilor români, starea gravă a sănătății lor (ceea ce va face ca trei sferturi dintre ei să dispară în curând), problema principală a Muntelui Athos o reprezintă pentru noi trimiterea urgentă a unui număr cât mai mare de călugari tineri, bine pregătiți, sănătoși, destinați să  preia punctele cheie (...)".

Ne îndreptăm acum cu toții spre arhondaric unde ne scriem, rând pe rând, numele și prenumele într-un registru gros, după care semnăm de confirmare în rubrica aferentă că am vizitat Sfântul Munte Athos în luna octombrie 2015.  Judecând după grosimea registrului, ar rezulta că numărul pelerinilor de până acum este de ordinul miilor.

Va urma