Fiecare modificare adusă, de-a lungul timpului, Constituției a născut controverse, dar adaptarea Legii fundamentale la noile realități a fost necesară, astfel încât statul român să poată funcționa în parametri europeni, iar principiile de organizare a țării să fie clar stabilite.

 

Principiul separației puterilor în stat, înlăturat în perioada comunistă

Regimul instaurat odată cu venirea comuniștilor la putere a avut efecte, în mod evident, și asupra legii fundamentale, aceasta fiind acum croită după modelul sovietic. Pentru prima data, prin Constituția de la 1948, Marea Adunare Națională a devenit organul suprem al puterii de stat, iar principiul separației puterilor a fost eliminat. De exemplu, articolul 6 al legii supreme spunea că „bogăţiile de orice natură ale subsolului, zăcămintele miniere, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală, căile de comunicaţii ferate, rutiere, pe apă şi pe mare, poşta, telegraful şi radioul aparţin statului, ca bunuri comune ale poporului”, iar articolul 11 arăta că atunci „când interesul general o cere, mijloacele de producţie, băncile şi societăţile de asigurare, care sunt proprietate particulară a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea statului adică bun al poporului, în condiţiile prevăzute de lege”.

Patru ani mai târziu, Constituția a fost din nou schimbată, de data aceasta legea fundamentală era clar influențată de dictatura proletariatului. În 1965, documentul stabilește în mod clar ce partid deține monopolul - Partidul Comunist Român. De altfel, acesta este și momentul în care se schimbă denumirea țării, din Republica Populară Română în Republica Socialistă România.

 

Constituția din 1991 până astăzi

Odată cu revenirea la democrație, în 1989, a fost necesară și modificarea Constituției. Profesorul dr. Ion Bulei, de la Facultatea de Istorie a Unversității din București, consideră că, în prezent, „fentăm” acest act: „Cred că noi nu prea suntem constituționali, cum ar zice Caragiale. Noi, în general, fentăm legile. Avem talentul de a accepta, dar de fapt, nu acceptăm. Există o capacitate de rezistență foarte puternică a poporului român. Nu e capabil să copieze ceva, pur și simplu”.

În forma actuală, Constituția a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 şi a intrat in vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991.

„La redactarea acesteia s-a ținut seama de vechile noastre constituții democratice, adică cea din 1866 și cea din 1923, precum și de constituțiile altor state europene, preluând idei în măsura în care acestea erau în concordanță cu stadiul actual de dezvoltare politic, social, cultural și economic al poporului român, tradițiile și aspirațiile sale. Actuala Constituție a României se caracterizază, așadar, atât prin elemente de continuitate, originalitate și caracter internațional.(...) Cât privește continuitatea, după o jumătate de veac de dictatură comunistă, ne-am întors la vechile principii fundamentale ale democrației, consacrate de Constituția din 1923, pe care actuala Constituție le-a sporit, le-a exprimat mai clar și mai organizat, punându-le de acord cu tratatele și convențiile internaționale”, a explicat, pentru Mediafax, secretarul de stat în Ministerul Justiției, Marieta Safta.

În ceea ce privește includerea actelor europene în Constituția României, sursa citată subliniază că este de remarcat în special valorificarea Declarației Universale a Drepturilor Omului și a Pactelor la care Articolul 20 din Constituție trimite în mod expres.

„Pe acest fundament și în perspectiva unei schimbări fundamentale a cadrului socio-politic, respectiv pregătirea aderării la Uniunea Europeană, Constituția adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003. Modificările aduse prin cele 79 puncte de revizuire, care au vizat jumătate din textele Legii fundamentale, au avut obiectiv principal asigurarea temeiului constituţional pentru integrarea în Uniunea Europeană şi aderarea la NATO”, a mai spus secretarul de stat.

„Cred că avem o Constituție modernă, bine structurată și articulată în privința, în special, a reglementării drepturilor și libertăților fundamentale, precum și a raporturilor dintre planul intern și cel internațional, respectiv conectarea la valorile europene. Așa acum rezultă însă din jurisprudența Curții Constituțională a României, precum și din opinii exprimate de Comisia de la Veneția, îmbunătățiri pot fi și trebuie să fie realizate în privința modului de reglementare a unor insituții și proceduri constituționale, care au relevat vulnerabilități în practica aplicării lor. În diverse studii m-am referit în acest sens la dispozițiile referitoare la delegarea legislativă, angajarea răspunerii Guvernului asupra unui proiect de lege, referendumul consultativ, reglementarea procedurii de suspendare a Președintelui României și altele”, a mai spus Marieta Safta.

Modificările aduse Legii fundamentale au determinat o conștientizare semnificativă din partea cetățenilor a drepturilor și a garanțiilor constituționale ale lor.

„De asemenea, au determinat o orientare către valori și instituții europene. Dacă ar fi numai să avem în vedere numărul plângerilor formulate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau a trimiterilor preliminare adresate de instanțele române Curții de Justiție a Uniunii Europene. Avem chiar, recent, prima trimitere preliminară formulată de Curtea Constituțională a României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene – cauza Coman împotriva României. Societatea s-a schimbat în bine, în spiritul unor valori fundamentale, europene. Sensibilitatea la subiecte precum corupția, drepturile sociale, buna funcționare a autorităților publice de rang constituțional, mai ales a celor reprezentative, demonstrează o maturizare a societății, angajarea acesteia pentru promovarea și respectarea unor principii care sunt de esența statului de drept. Normele și principiile constituției nu sunt astfel literă moartă, ci trăiesc prin fiecare dintre noi, practica democrației se învață și se exersează în fiecare zi”, explică Marieta Safta.

 

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției și tot aceasta poate stabili dacă a avut loc o încălcare a Legii fundamentale.

Potrivit secretarului de stat, cele mai multe decizii de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate constată încălcarea unor drepturi fundamentale.

„Ele sunt ridicate de părți, procuror, instanțe din oficiu în dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată sau de arbitraj comercial, cu privire la dispoziții legale aplicabile în aceste litigii, cărora le este contestată conformitatea cu norme ale legii fundamentale. În cvasiunanimitatea cazurilor este vorba de norme cuprinse în Titlul II al Constituției, referitor la drepturi și libertăți fundamentale, precum și în art.1, consacrat principiilor fundamentale. (...) Poate cele mai vizibile cauze sunt conflictele juridice de natură constituțională. Cea mai recentă statistică a Curții Constituționale (31 octombrie 2017) relevă faptul că numărul deciziilor prin care se constată conflicte juridice de natură constituțională între autoritățile publice este de 13 - reprezentând 43,33 % din totalul de 30 de decizii pronunţate”, spune Marieta Safta.

Aceasta a mai precizat că, în 14 ani de când s-a introdus competența Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională, au fost constatate 13 astfel de conflicte.

În prezent, există anumite inițiative de modificare a Constituției, precum redefinirea căsătoriei, interdicția persoanelor condamnate de a ocupa funcții publice. În privința acestor demersuri, Marieta Safta a explicat că trebuie discutate prin raportarea prevederilor aritcolului 152, ce configurează limitele revizuirii Legii fundamentale.

Privitor la inițiativa de redefinire a căsătoriei, s-a propus o nouă redactare a alin. (1) al art. 48 din Constituție, astfel: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.” Deosebirea față de redactarea actuală a aceluiași alineat constă în înlocuirea sintagmei „între soți” cu sintagma „între un bărbat și o femeie”.

„Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea acestei inițiative, reținând că modificarea propusă nu pune în discuție valorile expres și limitativ enumerate de art.152 alin.(1) din Constituție, și anume: caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială. (...) Examinând redactarea art.48 alin.(1) din Constituție, propusă de inițiatorii revizuirii, Curtea constată că aceasta nu este de natură să facă să dispară sau să înlăture, elimine ori anuleze instituția căsătoriei. Cât privește, în sine, opțiunea pentru o astfel de redactare, urmează să se pronunțe cetățenii români, prin referendum”, a spus Marieta Safta.

Recent, anumite propuneri de modificări legislative, precum măsurile fiscale sau Legile justiției, au generat discuții contradictorii și chiar proteste ample organizate de către cetățeni. Secretarul de stat Marieta Safta a explicat că, în cazul în care ar exista semne de întrebare privind neconstituționalitatea unor prevederi din normele menționate, trebuie avut în vedere faptul că instanța constituțională se poate pronunța, la sesizare, numai asupra legii adoptate de Parlament, iar nu și asupra unor inițiative legislative.

Mihaela Gidei (MF)