Restituiri. Jerta de sânge a românilor - Eroi ai neamului din satele din sudul Bihorului
Nici în Primul, nici în al Doilea Război Mondial, satele din Sudul Bihorului nu au fost teatrul unor operaţii militare. Mobilizarea, concentrarea şi plecarea pe front a celor concentrați erau momente dureroase, nu numai pentru familiile celor în cauză, ci pentru întregul sat în cauză.
Mersul războiului era aproape neştiut în sate. Nu veneau ziare, radiouri nu existau, scrisorile ajungeau greu. Doar cei care veneau în permisie aduceau veşti de pe front. Tragismul războiului şi suferinţele îndurate de părinţii şi de copiii celor plecaţi pe front nu pot fi descrise. Menţionăm durerea fără de margini care cuprindea lumea satelor atunci când liniştea lor era spartă de vaietele cutremurătoare, aproape inumane, ale celor care primeau veşti triste de pe front.
Se ştie că la începutul Primului Război Mondial România a fost o țară neutră (iulie 1914-august 1916). România a intrat în război, alături de Antantă (Franța, Rusia, Anglia, ulterior, Italia și SUA) în august 2016, pentru recunoașterea drepturilor ei asupra Transilvaniei (care fusese încorporată în Imperiul Austro-ungar în 1867). Țara noastră a luptat alături de Antantă până în noiembrie 1918 (cu o scurtă perioadă de armistițiu, în lunile aprilie și mai 1918). Oştenii români din Transilvania (deci și cei din satele la care ne referim) au luptat în Primul Război Mondial în armata austroungară, în Italia şi Galiţia, uneori chiar împotriva fraţilor lor de peste Carpaţi. După Unirea de la 1 decembrie 1918, Armata Româna a fost nevoită să mai participle la o campanile de eliberare a Ardealului (în 1919), deoarece autoritățile maghiare au refuzat să recunoască unirea românilor și trupele bolșevice ale lui Bela Kun atacau români în Transilvania. În această campanie Armata Română a eliberat Ardealul, a pătruns pe Tisa și a ajuns la Budapesta. În perioada 1914-1918 au pierit cca 50.000 de militari în Transilvania.
În Al Doilea Război Mondial, România a paricipat la două campanii. Campania din Est pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei (pierdute în iunie 1940 prin pactul Ribbentrop-Molotov) a fost condusă de mareșalul Ion Antonescu și a durat din 1941 până în 1943, când armata română a ajuns la Nistru. Campania din vest (războiul antihitlerist) s-a desfășurat după întoarcerea armelor împotriva Germaniei și a durat din septembrie 1944 până în mai 1945. În cele două campanii România a pierdut 92.620 militari. Adăugând la aceștia răniții, dispăruții și prizonierii, Petre Otu ajunge (în 2009) la o cifră impresionantă: 794.592 militari!
Printre aceștia mulți au fost din Bihor. Doar numele unora dintre ei sunt trecute în cartea Jertfa de sânge a Bihorului, carte realizată de Vatra Românească, Filiala Bihor și apărută la Editura Arca Oradea în 2008. Din păcate, nu toate Primăriile din județ au răspuns cu responsabilitate chestionarelor trimise de realizatori, motiv pentru care din carte lipsesc numele multor eroi.În satele din sudul Bihorului în care am realizat monografii de tipul Case, oameni și tradiții am făcut cercetări la fața locului și am identificat numele și prenumele eroilor care s-au jertfit în luptă, alături de numerele de casă de la care au provenit aceștia. De asemeni, am identificat veteranii din Al Doilea Război Mondial, din satele respective. Este vorba despre satele Fânațe, Câmpani, Poiana de Vașcău, Sudrigiu, Sighiștel și Seghiște.
Eroii și veteranii din Fânațe
A. În Primul Război Mondial din Fânațe au căzut pe front 13 săteni, ale căror nume urmează a fi scrise pe Monumentul plănuit a se ridica în memoria lor încă din anul 2009. Spre a nu fi uitate, considerăm că ne facem o datorie de onoare prin prezentarea numelor acestor eroi cititorilor ziarului CRIŞANA:
1. Sabău Flore (Flore Ionu Lupului, nr. 43)
2. Aron Ştefan (Ştefanea Orbuţului, nr. 69)
3. Popa Iacob (Iacobu lui Budinel, nr. 77)
4. Moţ Adam (Mihaiu Tincuţului, nr. 81)
5. Boc Petru (Petre Iovului, nr. 91)
6. Boc Mihai (Mihaiu lui Tonuţ, nr. 92)
7. Boţ Tănase (Tănase Ghilului, nr. 129)
8 Juşca Zaharia (Zaharie Finanţului, nr. 140)
9. Juşca Emilian (Emilianu Toaii, nr. 145)
10. Juşca Iacob (Iacobaşu Toaii, nr. 145)
11. Butişca Van (Vanu, nr. 165)
12. Butişca Tănase (Tănasa Lii lui Moise, nr. 169)
13. Butişca Condrat (Codratu Jendarului, nr. 176)
B. În Al Doilea Război Mondial din Fânațe au căzut pe front sătenii:
1. Moţ Ilie (Lie Cirului, nr. 8)
2. Butişca Gheorghe (Ghiţa Oniţii, nr. 20)
3. Popa Emilian (Milianu lui Zdroncoaie, nr. 21)
4. Mateaş Gligor (Gligore Reizi, nr. 39)
5. Micle Cosma (Cosma Coşerii, nr. 58)
6. Bodea Teodor (învăţătorul din sat, nr. 65)
7. Popa Gheorghe (Ghiorghiuţ, nr. 74)
8. Morar Paşcu (Paşcu lui Ionaşu’ lui David, nr. 95)
9. Teaha Cosma (Cosma Ciumatului, nr. 106)
10. Jurca Tănase (Nasa Vilii, nr. 118)
11. Popa Ioan (Ioani Ghiurchii Biţului, nr. 138)
12. Sabău Onica (Onica Folii, nr. 142)
13. Jurca Valeriu (Valere Folii, nr. 142)
14. Moza Traian (Traianu Mitrului, nr. 144)
15. Aron Petru (Petre lui Băciuc, nr. 147)
16. Fericean Iosif (Ioșca lui Terente, nr. 150)
17. Butișcă Ilie (Lie Cirului, nr. 154)
18. Popa Nicolae (Laie Sâii, nr. 157)
19. Fila Gheorghe (Ghița Sandii Vetii, nr. 179)
20. Fila Ștefan (Ștefane Sandii Vetii, nr. 179)
În afara acestora, au mai fost victime ale Războiului Jurca Gavril (nr. 117), comerciant ambulant ucis într-o piaţă din Arad, într-un bombardament și Morar Florica (nr. 121), o tânără ucisă în timpul refugiului la pădure.
C. Veteranii din Al Doilea Război Mondial din Fânațe au fost:
1. Teaha Traian (Ciumătuţu, nr. 1/B)
2. Cioară Iosif (Iosivu Paulinii, nr. 13) - mare invalid de război, rămas fără un picior
3. Popa Petru (Petre Ciunii, nr. 28)
4. Neica Ioan (Ioani Nenii, nr. 31)
5. Sabău Filimon (Moanea lui Crăciun, nr. 43)
6. Sabău Gheoghe (Ghiţa lui Crăciun, nr. 44) - mare mutilat
7. Morar Mihai (Mihaiu Cioachii, nr. 45)
8. Morar Paşcu (Paşcu Cioachii, nr. 46)
9. Maliţa Ioan (Ioanea Dulii, nr. 48)
10. Doţa Mihai (Iuţu, nr. 49)
11. Sabău Nicolae (Micolae Oniţii, nr. 54)
12. Dan Valer (Valere lui Samson, nr. 63)
13. Aron Traian (Traianu lui Băciuc, nr. 64)
14. Aron Gheorghe (Ghiţa Ştefanii Orbuţului, nr. 69)
15. Aron Ioan (Ioani Ştefanii Orbuţului, nr. 69)
16. Aron Romul (Romii Sandii Ştefanii, nr. 69)
17. Popa Miron (Miroanea Ştefănelului, nr. 71)
18. Popa Ştefan (Ştefănelu, nr. 72)
19. Aron Ioan (Ionaşu Ghii, nr. 73)
20. Popa Vasile (Văsălie Băliguţii, nr. 77)
21. Aron Vasile (Vasalie Ghii, nr. 78)
22. Boc Tănase (Tănase Ciociului, nr. 79)
23. Boc Clemenţ (nr. 91) - s-a salvat culcându-se în iarbă
24. Boc Axente (Santie lui Tonuţ, nr. 93) - rănit la ambele picioare
25. Sabău Traian (Vele, nr. 104)
26. Butişca Costan (Ştefane Vanului, nr. 105)
27. Sabău Ioan (Ioanea Costanii, nr. 108)
28. Pele Ilarie (Santie lui Costan, nr. 109)
29. Popa Nichita (Nichita lui Costan, nr. 111)
30. Sabău Nicolae (Miculae Chiforii, nr. 114)
31. Morar Dumitru (Mitru Lii, nr. 120)
32. Morar Dumitru (Mitrie lui Iacob, nr. 121)
33. Morar Lazăr (Lazăre lui Iacob, nr. 122)
34. Şarba Miron (Miroane, nr. 123)
35. Cioară Ştefan (Ştefane Trifului, nr. 135)
36. Cioară Augustin (Gusti Trifului, nr. 135)
37. Cioară Condrat (Codratu Trifului, nr.135)
38. Stana Ştefan (Ştefane Matii, nr. 143)
39. Aron Miron (Miroane lui Băciuc, nr. 146)
40. Aron Paşcu (Paşcu lui Băciuc, nr. 147)
41. Aron Teodor (Todere lui Băciuc, nr. 147)
42. Popa Gheorghe (Ghiţa Moacrii, nr. 152)
43. Sere Tănasă (Tănasa Lichii, nr. 155)
44. Moza Alexa (Miroanea Văsălii Alesî, nr. 158)
45. Butişca Filimon (Filimoane Vanului, nr. 165)
46. Butişca Gheorghe (Ghiuriţa Uţului, nr. 166)
47. Butişca-Popa Nicolae (tata lui Hatu, nr. 167)
48. Popa Nicolae (Laie lui Miron, nr. 167)
49. Butişca Condrat (Codratu Gavrilii, nr. 183)
50. Aron Cosma (Cosma lui Băciuc, nr. 201)
51. Sere Dumitru (Steaua, nr. 205)
53. Neica Traian (Traianu Nenii, nr. 211)
Iată deci că la Al Doilea Război Mondial din Fânațe (sat care avea atunci doar 150 de case) au participat 73 de săteni!
Explicaţii foto: Schiţa monumentului din Fânaţe; Teaha Cosma; Morar Pascu; Popa Ioan; Pele Ilarie; Teaha Traian; Sabău Crăciun
Prof. Constantin Butișcă
Comentarii
Nu există nici un comentariu.