Descentralizarea spitalelor prin transferul lor "în ograda" autorităţilor locale a trezit controverse şi reacţii nu tocmai favorabile. Cu toate acestea, conform noilor prevederi, până la data de 1 iulie, Ministerul Sănătăţii are în plan să finalizeze trecerea unităţilor sanitare publice cu paturi către administraţia locală. Primii care şi-au exprimat dezacordul faţă de această măsură au fost sindicaliştii din sănătate, care sunt convinşi că, în condiţiile de faţă, autorităţile nu vor putea face faţă administrării spitalelor.

 

Discuţiile pe tema descentralizării au început încă de anul trecut, de când oficialii din Sănătate au tot "ameninţat" cu transferul spitalelor din subordinea Ministerului. Criza din sistemul sanitar a tergiversat această acţiune, dar noul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila, nu a uitat nici pe departe de ea. Astfel, demnitarul preconizează că până la începutul lunii iulie vor fi transferate autorităţilor locale din întreaga ţară peste 85% dintre unităţile sanitare aflate în sistemul public. Acest lucru înseamnă că, din cele 435 de spitale publice cu paturi din România, din care 15 sunt în Bihor, au fost propuse pentru descentralizare 373 de unităţi. Singurele care vor rămâne în "ograda" Ministerului Sănătăţii, 62 la număr, sunt cele de interes naţional, respectiv institute publice, o serie de spitale clinice judeţene de urgenţă, doar cele din centrele universitare importante, spitalele cu profil de psihiatrie şi cele cu monospecialitate. "Prin descentralizare vom oferi posibilitatea comunităţilor locale să se implice direct în dezvoltarea sistemului sanitar şi prin asta vom aduce decizia mai aproape de pacient, fiind unul dintre obiectivele principale ale Ministerului Sănătăţii pentru 2010. Consider că descentralizarea reprezintă procesul care va putea duce la stabilizarea sistemului sanitar, poate însemna mai multă echitate şi sustenabilitate", opinează Attila Cseke.

 

Autorităţile locale, nepregătite

Cele mai multe persoane care activează în sistemul sanitar par să nu fie de acord cu măsura luată de Cseke, considerând că autorităţile locale şi judeţene nu sunt pregătite pentru responsabilităţile pe care le implică administrarea unui spital. La nivelul judeţului Bihor, primele unităţi sanitare care au fost propuse pentru descentralizare sunt Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea şi Spitalul de Psihiatrie Nucet. Cu toate că ministrul a subliniat că acest proces nu va însemna abandonarea sistemului medical pe umerii comunităţilor locale, Ioan Giurgiu, liderul sindicaliştilor Sanitas din Bihor, consideră că, dacă această descentralizare va avea loc, posturile din spitale se vor reduce, implicit şi numărul de paturi. O altă problemă pe care acesta o ridică face referire la modalitatea prin care municipalitatea va reuşi să administreze spitalele cu datorii, precum Spitalul Clinic Judeţean, care a reuşit performanţa să depăşească 16 milioane de lei la acest capitol. De asemenea, liderul sindicaliştilor bihoreni opinează că în momentul de faţă nu descentralizarea ar fi cea mai bună soluţie pentru redresarea sistemului, ci o evaluare a fiecărei unităţi sanitare care să stabilească ulterior necesităţile acesteia, dar în special cele ale pacienţilor şi ale medicilor. "Sanitas a cerut amânarea descentralizării, deoarece spitalele bihorene mai au bani doar până în iulie-august, iar dacă se va da drumul la acest proces va fi un adevărat haos", a mai spus Giurgiu.

 

La nivelul judeţului Bihor, potrivit şefului Direcţiei de Sănătate Publică, dr. Marius Pîrcioagă, în zilele care urmează va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii spitalelor şi primarii pentru a discuta toate aspectele care implică procesul de descentralizare.