Leonurus cardiaca este o plantă medicinală cunoscută la noi sub denumirea de talpa gâştei. Datorită alcaloizilor şi uleiului volatil, planta acţionează ca sedativ puternic al sistemului nervos central şi cardiac hipotensiv. De asemenea, talpa gâştei are proprietăţi cicatrizante, antiinflamatoare şi antiinfecţioase. Intern, sub formă de infuzie simplă sau asociată cu alte produse vegetale cu acţiune similară, se administrează în tratamentul stărilor depresive nervoase şi în tulburările nevrotice cardiace. Ceaiurile de talpa gâştei sunt antiastmatice, anticolice şi sedative. Ajută la reglarea funcţională a sistemului nervos vegetativ. Decoctul combate tulburările de menopauză, stările de sufocaţie în astm, dereglarea presiunii sângelui în cazul hipertensiunii arteriale. În asociere cu chimion şi valeriană, ajută digestia şi combate balonările. Extern, în alifii, talpa gâştei combate durerile de spate şi grăbeşte cicatrizarea rănilor. Pentru frecţii, se face o cremă din plantă măcinată, în amestec cu grăsime vegetală sau animală. Talpa gâştei este indicată şi în stări depresive cu anxietate şi insomnii, în astm bronşic, gastrite şi colite cu componentă nervoasă, stări spastice ale vezicii biliare, atonie gastrică, digestie lentă. Tratamentul constă în 2 căni de infuzie pe zi (obţinută din 2 linguriţe de plantă la o cană cu apă clocotită) sau infuzie concentrată (din 3 linguri de plantă la cană), din care se beau 3-5 linguri pe zi.