Sub privirile indiferente ale decidenţilor politici bihoreni, preocupaţi, mai degrabă, să găsească în domeniul sanitar de curând transferat în sfera lor de interese un teren fertil pentru propriile afaceri, bolnavii oncologici din judeţ sunt condamnaţi să-şi facă tratamentul în cele mai decadente condiţii în secţia de profil a Spitalului Judeţean. Tavane infiltrate cu apă, mucegaiul care se întinde pe pereţii saloanelor nou renovate, tencuiala care se prăbuşeşte peste pacienţii imobilizaţi în pat şi geamurile termopan care dublează vechile ferestre mâncate de carii sunt doar câteva dintre imaginile cotidiene ale secţiei. În plus, un medic are de consultat zilnic, în medie, 35 de pacienţi, cu toate că media prevăzută de legislaţia în vigoare este de 8 pacienţi/medic.

 

Bihorul, în top la numărul de bolnavi

Judeţul nostru ocupă printre primele locuri pe ţară în ce priveşte media înregistrărilor în evidenţele Registrului de Oncologie, cu câte 2.500 pacienţi noi pe an. După bolile cardiovasculare, bolile oncologice ocupă locul doi în judeţ, Bihorul având 17.800 astfel de pacienţi. Localizarea cu cea mai mare incidenţă este bronhopulmonarul, colo-rectalul, mamarul, respectiv zona ORL. Potrivit statisticilor, bărbaţii sunt mai predispuşi la bolile oncologice. Vieţile celor 17.800 pacienţi bihoreni sunt strâns legate de vizitele, uneori lunare, la Secţia de Oncologie a Spitalului Judeţean. Tratamentul decontat de către Casa de Asigurări de Sănătate se ridică la zeci de milioane pe lună pe pacient, dar chiar şi aşa, nu ajungela nivelul cheltuielilor din ţările din vest, unde se alocă pentru aceste tratamente 70.000 de euro pe pacient. Însă pacienţii de la noi nu se plâng, mulţumiţi fiind de calitatea actului medical orădean. În schimb, dincolo de solicitudinea celor patru medici oncologi şi a celor doi medici radioterapeuţi, condiţiile în care sunt trataţi aceşti pacienţi sunt sub limitele decenţei. Pentru mulţi pacienţi spitalizaţi ultimele imagini, cu care pleacă din această lume, sunt legate de tavanul plin de igrasie, decojit, gata să se prăbuşească peste paturile în care sunt imobilizaţi. Saloanele, fără excepţie, holurile, cabinetele medicilor şi asistentelor au pereţii plini de mucegai. Instalaţiile electrice sunt supuse unui permanent pericol, în multe saloane, şefii Secţiei de Oncologie văzându-se nevoiţi să renunţe la becurile din tavan, mutând instalaţiile de iluminat mai jos pe perete, acolo unde infiltraţiile de apă nu au ajuns. Dacă pacienţii vin şi pleacă, personalul medical rămâne şi se confruntă zilnic cu acestă atmosferă îmbâcsită, cu aerul irespirabil din saloane şi cabinete.

 

Lucrări de mântuială

Dorind să facă un bine, în urmă cu un an vechea conducere a montat geamuri termopan la toate saloanele. O lucrare, din păcate, făcută de mântuială: geamurile din exterior, mâncate de carii, au fost păstrate, iar pe interior au fost montate cele de PVC, astfel că pe timp de ploaie apa se scurge în continuare în saloane. Mai mult, la un an de la finalizarea investiţiei, firma care a executat lucrarea a uitat să mai vină să zidească geamurile, buretele expandat începând să se corodeze, existând riscul ca aceste noi ferestre să se prăbuşească peste pacienţi. "Întregul perete dinspre exterior, de la tavan până la geam, este plin de igrasie, mucegai. Apa se prelinge printre buretele de la termopan, iar instalaţia de căldură nu face faţă. Eu în fiecare lună fac câte o faringită de la mucegai", ne-a declarat dr. Bereczki Szilard, medic specialist în oncologie medicală. În unele saloane, aerisirea este imposibil de realizat, noul sistem modern de instalare a ferestrelor nepermiţând acest lucru, astfel că zeci de pacienţi întreaga vară au fost nevoiţi să suporte tratamentul cu citostatice într-o atmosferă îmbâcsită cu vapori de medicamente amestecaţi cu igrasie şi mucegai. "Este foarte neplăcut ce se întâmplă aici. Vin destul de des şi mă internez pentru tratamentul la gât. Nu mă simt în siguranţă când deasupra patului meu stă se se prăbuşească tavanul plin de infiltraţii", ne-a declarat Gyongy Filip.

 

Centrul Regional de Oncologie, o idee care a murit în faşă

În timp ce personalul medical, implicit şi pacienţii, trăiesc zilnic acest coşmar, autorităţile locale au declanşat o luptă internă pentru a pune mâna pe această Secţie de oncologie. Ideea unui Centru Regional de Oncologie a murit în stadiul de embrion, lăsând deschisă calea unei lupte între factorii politici dornici să-şi impună pe acest "cadavru în descompunere" propriile interese financiare. Cu o zi înainte de data stabilită pentru deschiderea ofertelor către firmele interesate de construirea unui nou spaţiu care să adăpostească Secţia de Oncologie, conducerea UDMR a decis anularea procedurii, motivând că "se impune o strategie comună între Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor" în domeniul sanitar. În realitate, sunt două tabere care încearcă să-şi promoveze proiectul cu propriul grup de interese. "Din păcate, ani în şir, indiferent de cine a fost la guvernare, finanţarea sitemului de sănătate din România a avut de suferit. În acest context, secţiile de oncologie au fost neglijate, considerându-se că aceste boli, cele mai crunte ale secolului, duc oricum la deces. De aceea cred că noua hotărâre a Guvernului de a trece spitalele la administraţiile publice locale impune responsabilizarea decidenţilor în ce priveşte finanţarea sistemului şi, în mod special, crearea de condiţii civilizate pentru tratarea bolnavilor. Deşi avem profesionişti în sănătate, din păcate nu ştim să-i apreciem. În ce priveşte viitorul oncologiei bihorene, cred că Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean ar trebui să aibă o strategie comună pentru realizarea unei noi secţii de oncologie. Din cauza lipsei finanţărilor, parteneriatul public-privat este cea mai bună soluţie pentru a ieşi din impas", a declarat consilierul judeţean Alexandru Retegan, unul dintre pacienţii Secţiei de oncologie.

 

Mii de pacienţi trataţi anual

Proiectul privind o nouă secţie de oncologie are susţinerea personalului medical al Secţiei existente, care în primele şase luni ale anului 2010 a consultat în Ambulatoriu 8.627 bolnavi, la care se adaugă alţi 3.606 bolnavi internaţi în spitalul de zi, respectiv 1.387 pacienţi internaţi în formă continuă. În medie, pe zi fiecărui medic îi revin 35 de bolnavi, în condiţiile în care normativul prevede ca un medic să se ocupe de 8 pacienţi/zi. O nouă construcţie, în opinia specialiştilor oncologi, ar asigura toate funcţiunile necesare. "Clădirea a fost ridicată acum câteva secole. Teoretic, una e să renovezi o secţie dintr-un imobil în descompunere şi alta e conceptul de centru oncologic. Acest centru ar aduce la un loc toate specialităţile, de la chirurgie la radioterapie, laborator, farmacie, ATI, ambulatoriu, arhivă etc. Foarte greu s-ar putea realiza aceste funcţiuni în acest spaţiu în care funcţionăm acum. Saloanele pacienţilor trebuie să fie prevăzute cu grupuri sanitare, acutualele saloane ar fi greu de recompartimentat", a precizat Simona Mihuţiu, şefa Secţiei de oncologie.

 

Orgoliile politice care s-au născut în jurul acestui subiect par să fie mai mari decât interesul bolnavilor şi personalului medical. "Astăzi, când vedem întâmplându-se tragedii în spitale mult mai dotate decât e al nostru, privim cu şi mai multă groază când plouă şi apa se infiltrează prin pereţi, ne gândim înspăimântaţi la grinzile putrede, la bucăţelele de plafon lipsă, la reţeaua electrică şi ea foarte veche, la lipsa constantă de personal, dar şi la acuzele care ni se aduc: 'personalul medical e vinovat pentru că a acceptat să lucreze în aceste condiţii' şi concluzionăm: tragediille pot fi iminente. Dorim respect pentru suferinţa bolnavilor de cancer. Câte generaţii de bolnavi mai trebuie să se stingă pentru ca dreptul de a fi tratat în condiţii demne să fie respectat şi iluzia să devină realitate?", semnează dr. Simona Mihuţiu, în numele personalului medical al Clinicii de Oncologie, al Societăţii Române de Cancer Bihor "Vasile Păcurar" şi al bolnavilor.