"Ce le transmiteţi celor 11.500 de cetăţeni care au semnat pe liste, alături de dumneavoastră, împotriva introducerii sistemului de coplată în Sănătate?", a fost întrebarea adresată de "Crişana" şi la care ministrul Sănătăţii Cseke Attila şi-a pus cenuşă în cap. În conferinţa de presă de sâmbătă de la sediul UDMR, ministrul bihorean a spus că nu ştia de condiţiile acceptate de fostul ministru Ion Bazac în urma negocierilor cu FMI, drept pentru care este nevoit să susţină introducerea coplăţii, deşi pe când era senator s-a declarat împotrivă.

 

"Vă daţi seama în ce situaţie am fost pus", a răspuns ministrul, care s-a justificat prin faptul că atunci când a acceptat funcţia de ministru nu ştia despre condiţiile acceptate de Guvern în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional. "Când am aflat m-a încercat un sentiment ciudat", a spus ministrul, care a întrebat apoi retoric: "Dumneavoastră ce aţi fi făcut? Îţi asumi să ajuţi judeţul Bihor, inclusiv pe acei 11.500 de semnatari, sau să zici 'nu, nu doresc să particip la asta', iar acest centru de oncologie, care e necesar şi - sper să nu fie nevoie - i-ar ajuta şi pe semnatari, să piardă sprijinul de la Ministerul Sănătăţii?", s-a justificat ministrul, bătând monedă pe ajutorul care îl acordă sistemului sanitar din judeţ. Ministrul Cseke spune că a evaluat apoi părţile negative şi pozitive ale sistemului de coplată şi a ajuns la concluzia că nici nu este aşa de rău, deoarece "principalul scop al coplăţii nu este cel de a absorbi banii în sistemul de sănătate, cât de a modera sistemul de servicii medicale." Oficialul a explicat că, după părerea lui, foarte mulţi pacienţi fug la spitale şi când nu au nevoie de servicii spitaliceşti şi ar putea accesa serviciile medicilor de familie. Apoi, "banii care se plătesc către prestatorul de servicii rămân la nivel local, deci nu la bugetul central, astfel că pacienţii pot beneficia de pe urma lor."

Anul trecut, la iniţiativa UDMR Bihor, s-au adunat peste 11.500 de semnături împotriva introducerii sistemului de coplată în sistemul sanitar, precum şi pentru clarificarea relaţiei asigurat-asigurator. Listele au fost depuse la Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Parlament de către senatorul Cseke Attila şi deputatul Derzsi Akos.

Pe de altă parte, sistemul de coplată pentru servicii medicale va fi introdus în ianuarie 2011, după cum a anunţat săptămâna trecută ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.

Strategia Naţională de Raţionalizare a Spitalelor 2010-2012, document elaborat de către ministerul de resort, prevede introducerea coplăţii modice direct la furnizorul de servicii medicale pentru primul trimestru din 2011. Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană să introducă sistemul de coplată pentru servicii medicale, iar ponderea scutirilor de la obligaţia de a efectua plata să nu depăşească un nivel de 40% dintre pacienţi, conform înţelegerii cu cele două instituţii.

Potrivit proiectului anunţat de minister, contribuţia personală a cetăţenilor prin tichetele pentru sănătate nu va depăşi 600 lei pe an, astfel că pacienţii vor plăti consultaţii, investigaţii, spitalizarea până la o sumă cumulată a bonurilor de 600 lei. Peste această sumă, consultaţiile, analizele şi spitalizările vor fi gratuite.

În medicina primară, coplata pentru consultaţiile medicului de familie aferente serviciilor plătite separat va fi 5 lei, iar pentru vizitele la domiciliu în afara programului de lucru de 7 ore va fi 15 lei. Consultaţia la medicul specialist din ambulatoriu va fi plătită cu 10 lei, iar consultaţia la medicul specialist în afara programului de lucru va fi taxată cu 20 lei.

De asemenea, consultaţia efectuată de serviciul de ambulanţă, doar în cazul când aceasta reprezintă solicitare de consultaţie la domiciliu va presupune o taxă de 20 lei.