Alimentaţia sănătoasă şi sportul reprezintă cheia unei vieţi sănătoase. Ele ne vor o stare de bine, de energie, reducând riscul bolilor. Ne putem stabili propria alimentaţie sănătoasăî, astfel încât să decidem singuri ce anume vrem să mâncăm şi ce trebuie să excludem.
Iată câteva dintre avantajele unei alimentaţii sănătoase: ne oferă necesarul de nutrienţi, aşa încât organismul să nu sufere de pe urma lipsei unei anumite substanţe; previne şi tratează anumite boli, precum cancerul şi bolile cardiovasculare; de asemenea, uşurează simptomele unor boli precum diabetul şi hipertensiunea; dacă organismul primeşte toţi nutrienţii de care are nevoie, nu vom duce lipsă de energie şi vom putea să ne bucrăm de toate momentele plăcute; în plus, o dietă echilibrată, fără excese reprezintă secretul siliuetei frumoase. Un prim sfat ar fi acela de a nu sări peste mese, mai ales peste micul dejun. Faceţi un plan al meselor şi gustărilor zilnice, în funcţie de activităţile de peste zi, aşa încât să aveţi mereu timp pentru trei mese şi două gustări. Învăţaţi modalităţi simple de a pregăti mâncarea. Să mâncăm sănătos nu înseamnă să gătim tot felul de mâncăruri complicate şi greu de pregătit. Alegeţi cel mai simplu mod de a găti, iar atunci când e posibil - alegeţi alimentele crude (salate, fructe). Evitaţi zahărul rafinat. Dacă după amiază vă simţiţi obosit şi lipsit de vlagă, apelaţi la fructe şi legume şi nu la dulciuri care secătuiesc organimul de energie. Ascultaţi-vă corpul, mâncaţi atât cât cere, nu mai mult. Câ'nd v-aţi săturat, ridicaţi-vă de la masă! Alimentaţia zilnică trebuie să conţină cereale. Grâul, orezul, ovăzul, porumbul, toate vă asigură necesarul de carbohidraţi pentru a vă putea bucura de energie. Cerealele integrale sunt mult mai sănătoase şi mai bogate în nutrienţi decât cele rafinate.
În ceea cve priveşte legumele, alegeţi-le pe cele cu o culoare puternică. Cu cât este mai colorată o legumă, cu atât conţine mai multe vitamine, minerale şi antioxidanţi. Alegeri foarte bune sunt şi broccoli ori cartofii dulci. Dacă nu puteţi mânca legumele ca atare, faceţi un suc din ele. Fructele le puteţi consuma în mai multe feluri: crude, la conservă, în compoturi, uscate, în salate. Pe lângă fructele cele mai des întâlnite (banană, mere, piersici, pere) încercaţi să consumaţi şi prune, mango, papaya, avocado şi mult pepene.
Laptele şi produsele lactate, de preferinţă din cele cu un conţinut scăzut de grăsimţi, nu trebuie să lipsească din alimentaţia zilnică. Pentru persoanele cu intoleranţă la lactoză, există şi brânzeturi sau iaurturi fără lactoză. Unii specialişti recomandă chiar înlocuirea laptelui, care poate conţine multe grăsimi saturate, cu suplimente de calciu. În rândul cărnii din alimentaţia zilnică intră peştele, puiul, ouăle. Medicii recomandă să renunţăm la carnea roşie (porc şi vită), căci aceasta conţine grăsimi saturate. În ceea ce priveşte grăsimile, locuitorii ţărilor mediteraneene au o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă pentru că ei consumă mult ulei de măsline. În Italia şi Grecia, multe persoane beau ulei de măsline dimineaţa, înainte de micul dejun. Acesta conţine acizi graşi omega 3, care protejează inima, dar şi antioxidanţi care previn cancerul.