Bolnavii se calcă în picioare, deşi abia mai stau pe ele Prima zi a fiecărei luni s-a transformat într-un calvar pentru miile de bolnavi care, în disperarea după "licorile" de alinat durerea, stau ore în şir, înainte de mijitul zorilor, în faţa farmaciilor. Nemulţumirile se acutizează spre seară, când doborîţi de oboseală, descoperă că farmacia nu le mai poate onora reţeta. O nouă şansă o vor putea valorifica doar luna viitoare... LIPSA DE INFORMARE PUNE OAMENII PE DRUMURI Ieri, 1 august, situaţia nu pare să fi suferit îmbunătăţiri faţă de luna trecută, aceleaşi cozi interminabile, aceiaşi oameni nemulţumiţi, chiar şi aceleaşi medicamente. De mai bine de doi ani, cei care stau pentru ei sau pentru cei de acasă, au dobândit deja tabieturi legate de prima zi a fiecărei luni. După ce se trezesc cu noaptea în cap, unii purced pe jos în căutarea unei farmacii care eliberează medicamente gratuite. Cititorul nostru, Ioan Trif, după ce şi-a încercat norocul pe la trei farmacii, care au refuzat să-i onoreze reţeta, a nimerit, din întâmplare, la o farmacie, la care medicul de familie care i-a eliberat reţeta era arondat. "Toate aceste căutări disperate puteau însă să fie evitate printr-o mai clară informare a pacienţilor, medicii de familie ar fi trebuit să afişeze numele şi adresa farmaciei la care sunt arondaţi, iar farmaciile, la rândul lor, să afişeze numele medicilor", a declarat cititorul nostru. Printre cei care, plini de zel, stau pironiţi în faţa farmaciilor se găsesc mai puţini bolnavi şi mai mulţi sănătoşi, apţi de muncă, care îşi lasă la o parte atribuţiile de serviciu şi încearcă să obţină medicamentele pentru bolnavul familiei. "Soţul meu suferă de o boală gravă şi are nevoie de supraveghere şi îngrijire permanentă, l-am închis în casă de la ora 6.00 şi până după-amiază nu voi putea fi alături de el", ne-a declarat o soţie îngrijorată. Din păcate, toate apelurile făcute prin mass-media şi toate promisiunile celor care ar putea remedia această situaţie sunt departe de a intra pe făgaşul normal, rămân fără ecou. Nimeni nu pare că este preocupat la modul real de soluţionarea acestei crize. Cei responsabili se mulţumesc să se lamenteze de penuria în care se scaldă sistemul sanitar românesc, fără să găsească mijloace eficiente de a gestiona banii colectaţi de la populaţie, care sunt înghiţiţi, fără drept de apel, de anumite "găuri bugetare". Milioanelor de cetăţeni ai acestei ţări le mai rămâne doar să se întrebe, retoric, nu ştim a câta oară, "Cine îşi arogă dreptul să ne lipsească pe noi de medicamente?"