După scandalul provocat de aţa chirurgicală contaminată din China, care a fost folosită în timpul unei operaţii de cezariană în urma căreia a murit o femeie, iar produsul a fost retras de pe piaţa din România, funcţionarii din Ministerul Sănătăţii au impus reguli stricte referitoare la folosirea dispozitivelor şi materialelor sanitare folosite în spitalele româneşti.

Un ordin menit să facă "curăţenie"
Subalternii ministrului Nicolăescu au redactat, recent, un proiect de ordin care prevede că în sistemul sanitar din România vor fi autorizate doar aparate, proteze şi materiale sanitare de provenienţă europeană şi care poartă marcajul "made in UE". Totodată, sub ameninţarea unor sancţiuni drastice, s-au dat dispoziţii medicilor să anunţe imediat Ministerul dacă viaţa unui pacient a fost pusă în pericol, din cauza aparatelor sau materialelor sanitare. În astfel de cazuri, acestea vor fi retrase, se va declanşa o anchetă medicală şi va fi sesizată şi Comisia Europeană. Cei care vor încălca aceste dispoziţii vor fi amendaţi, sancţiunile putând urca până la 10.000 de lei.

60.000 de morţi pe an, datorită mizeriei din spitale
60.000 de români mor în fiecare an din cauza problemelor din sistemul sanitar, potrivit unui studiu recent de specialitate. Deficienţele din sistem sunt numeroase, la fel ca şi riscurile de îmbolnăvire, care sunt mult mai mari în România decât în ţările Europei occidentale. De pildă, un copil născut în România are şanse de şase ori mai mari să moară în primul an de viaţă, faţă de unul născut în Suedia. Bolile infecţioase au în ţara noastră o incidenţă mult mai mare faţă de media europeană. Hepatita B este de două ori mai frecventă, iar rata de îmbolnăvire cu tuberculoză este cea mai mare din Europa. Jumătate dintre decesele bărbaţilor şi mai mult de o treime dintre cele ale femeilor ar putea fi evitate, dacă sistemul sanitar ar oferi condiţii mai bune - este concluzia experţilor care au efectuat studiul. Printre soluţiile propuse de aceştia pentru ameliorarea situaţiei se numără alocarea unor fonduri mai mari pentru sănătate, respectiv minim 6% din PIB să fie alocate acestui sector, precum şi situarea pacientului în centrul sistemului sanitar. Se propun şi servicii de sănătate integrate, care presupun o îngrijire continuă a pacientului, accesul cetăţenilor la informaţii despre sistemul medical şi crearea unui sistem sanitar decent, în care omul să fie ferit de riscuri şi de malpraxis.

O tăcere care ascunde multe
Deşi am adresat mai multe întrebări punctuale purtătorului de cuvânt al ASP Bihor, dr. Dorel Ţârţ, acesta s-a ferit să comenteze situaţia din spitalele bihorene. Însă susţine sus şi tare că, în privinţa condiţiilor prevăzute în proiectul de ordin al Ministerului Sănătăţii, unităţile sanitare din judeţ sunt dotate doar cu aparatură şi materiale sanitare "europene".
"Nu doresc să mă pronunţ în privinţa proiectului de ordin până ce acesta nu va fi publicat în Monitorul Oficial, fiindcă pot apărea modificări. Însă, conform datelor pe care le deţinem, toate spitalele din Bihor respectă condiţiile privind aparatura şi materialele sanitare, adică sunt de provenienţă din Uniunea Europeană", a precizat dr. Dorel Ţârţ.

Cât de "europene" sunt spitalele noastre o ştiu cel mai bine pacienţii. Iar faptul că 60.000 de oameni mor în fiecare an din cauza condiţiilor din sistemul sanitar spune totul despre acestea.