Introducerea cardului de sănătate este încetinită de chestiuni procedurale şi patologii moştenite. Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, ne-a declarat, cu prilejul ultimei sale vizite la Oradea, că informatizarea sistemului sanitar reprezintă o prioritate în acest moment, prin introducerea cardului naţional de sănătate putând fi evitate birocraţia şi fraudele din sistem. Viitorul card de sănătate va include un cip care va conţine întreaga fişă medicală a posesorului. În plus, va oferi şi date despre donarea de organe.

Cardul naţional de sănătate trebuia introdus încă de la 1 ianuarie 2008, dar prevederea nu a fost respectată, România devenind astfel singura ţară europeană care nu l-a introdus. Spre exemplu, în Ungaria este folosit încă la începutul anilor 90. "Două sunt principalele efecte pe care le urmărim prin implementarea acestui card", a spus ministrul Sănătăţii. „În primul rând, eliminarea oricărei birocraţii pentru pacienţi. Un pacient internat trebuie să aducă cel puţin o adeverinţă de la locul de muncă cum că şi-a plătit toate contribuţiile la zi. Apoi, dacă se internează în alt judeţ, cetăţeanul este şi mai mult pus pe drumuri, pe lângă adeverinţa de la locul de muncă trebuind să mai aducă una de la CAS, din judeţul de origine. Or trebuie să ţinem cont de faptul că este, totuşi, bolnav şi nu trebuie pus pe drumuri. Al doilea efect este eliminarea fraudelor din sistem. Astăzi se poate întâmpla foarte uşor ca unei persoane să i se prescrie un medicament, pe baza codului numeric personal, apoi să fie ridicat acel medicament de la farmacie, iar persoana respectivă nici măcar să nu ştie că pe numele lui s-a derulat această procedură", a spus Cseke, precizând că „au existat numeroase astfel de cazuri." El a explicat că astfel de fraude, la care medicii sunt părtaşi, nu vor fi posibile, deoarece medicamentele vor putea fi ridicate doar cu cardul, iar tranzacţia va fi înregistrată ca atare. Pentru realizarea acestui aspect este necesară însă informatizarea întregului sistem medical. „Informatizarea sistemului sanitar, după descentralizare, este cea mai importantă. Este o măsură necesară şi radicală", a spus Cseke, adăugând că şi acest proiect este în dezbatere la Ministerul Sănătăţii. Cardul dotat cu un cip electronic va conţine şi informaţii privind acceptul unei persoane de a-şi dona organele în caz de deces şi folosirea acestora în operaţii de transplant. În prezent, un cetăţean care acceptă donarea organelor după moarte trebuie să dea o declaraţie notarială în acest sens, dar există situaţii în care medicul nu ştie, iar astfel prelevarea nu poate avea loc în timp util. „Practic, prin acest card, propunem simplificarea accesului la acordul dat de către pacient. Persoana respectivă îşi va da în continuare acordul la notar, dar această informaţie se va regăsi pe cardul naţional de sănătate, ceea ce ar ajuta foarte multă lume", a spus ministrul. Producerea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se realizează de către Imprimeria Naţională S.A., iar personalizarea documentului, de către Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte, structură componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor.